Spitalul Clinic C.F. Timișoara, se declară „unitatea sanitară cu zero infecții cu bacteria ucigașă Clostridium Difficile”

De către
Codruț BURDUJAN
-
0
672
Clostridium Difficile (ICD) foto: Centers for Disease Control and Prevention

Infecția cu Clostridium Difficile constituie una dintre problemele majore asociate asistenței medicale din România dar și la nivel continental; Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor a raportat că rezistența la antimicrobiene duce la 33.000 decese anual în UE/SEE în principal din cauza infecțiilor dobândite în spitale și în alte unități sanitare.

Boala reprezintă o afecțiune a tractului digestiv produsă de către un bacil anaerob fiind o patologie unică a colonului, asociată cel mai adesea terapiei antibiotice care perturbă flora normală distrugând bacteriile „bune” din intestin; astfel, pe cât durata de internare este mai lungă într-o unitate sanitară, cu atât riscurile de contractare a microbului sunt mai mari.

Un alt factor important ce poate contribui la dezvoltarea de infecții, igiena din spital: vârsta înaintată dar și mai multe boli cronice pot duce la infecția cu această bacterie dar printre factorii declanșatori se numără, însă, și intervențiile chirurgicale.

„Spitalul Clinic CF Timișoara, unitatea sanitară cu zero infecții cu Clostridium Difficile, bacteria care poate duce la deces” – anunță reprezentanții instituției pe pagina de socializare; specialiștii atenționează asupra riscurilor provocate de bacteria amintită și menționează că în cadrul unității spitalicești s-au luat măsuri eficiente pentru reducerea riscurilor de infectare.

„Infecția cu Clostridoides Difficile este o problemă de sănătate publică, din păcate, în creștere în ultima perioadă. Noi am reușit în ultimii trei ani să o ținem sub control. Am înregistrat anul trecut un singur caz, în restul anilor, inclusiv, în cele 6 luni care s-au scurs până acum, nu am avut pacienți cu asemenea afecțiuni. Respectăm cu strictețe procedurile de dezinfecție. Mai mult, am început să reamenajăm, acolo unde este posibil, saloanele, astfel încât fiecare unitate să aibă propria baie, și asta nu doar pentru a crește confortul hotelier ci și pentru a reduce riscul de dezvoltare a unor infecții. Am făcut chiar și un experiment cu ajutorul unui coleg epidemiolog, care a verificat cu un aparat gradul de dezinfectare al mâinilor, cu alte cuvinte, colegii și colegele noastre și-au însușit tehnicile de igienă a mâinilor. Rezultatele au fost foarte bune”, transmite conf. dr. Stela Iurciu – manager Spitalul Clinic C.F. Timișoara.

Diagnosticarea infecției cu Clostridium Difficile (ICD) se face cel mai adesea printr-un examen de coprocultură

„Sporii de Clostridoides Difficile supraviețuiesc în mediul acid gastric, germinează în intestinul subțire și colonizează tractul digestiv inferior la nivelul căruia produce două toxine principale ce inițiază o „cascadă” de evenimente care distrug integritatea barierei epiteliale intestinale, producând diaree și formarea de colite pseudo membranoase. De altfel, diareea este cea mai frecventă manifestare a infecției cu Clostridium.
Scaunele nu sunt aproape niciodată franc hemoragice, iar consistența acestora variază de la scaune moi și neformate, la scaune apoase sau mucoase cu miros caracteristic. Pacienții pot prezenta până la 20 de scaune pe zi, la care se asociază febra și starea generală de rău”, menționează dr. Alla Aboud Moldovan – medic specialist boli infecțioase Spitalul Clinic C.F. Timișoara.

Infecția se transmite pe cale digestivă iar bacteria este prezentă în materiile fecale ale pacienților

Transmiterea se poate face în mod direct, de la un pacient la alt pacient sau de la un purtător asimptomatic care poate fi un aparținător sau chiar un cadru medical, prin contact cu mâini murdare. O altă modalitate de transmitere este prin contact direct cu obiecte contaminate, inclusiv telefoane mobile, aparatură medicală folosită în comun sau suprafețe pe care este prezența bacteria.
„Tratamentul ICD este standardizat în funcție de câte episoade de infecție de acest fel a prezentat anterior pacientul sau dacă acesta se află la primul episod. Terapia ICD constă în administrarea de antibiotic în mono terapie pentru episodul inițial sau terapie duală care constă în administrarea de două antibiotice.
În același timp, se va reface flora intestinală prin administrarea de probiotice. Durata tratamentului variază de la 10 zile până la 28 de zile, în funcție de severitatea episodului de infecție cu Clostridium Difficile, numărul anterior de episoade de ICD și prezența complicațiilor caracteristice bolii. Complicațiile relativ frecvente ale ICD sunt reprezentate de deshidratare și megacolon toxic, acesta din urmă fiind o condiție amenințătoare de viață”, adaugă specialistul.

Rata de mortalitate atribuită ICD crește pe măsura înaintării în vârsta a pacientului; deși majoritatea bolnavilor se recuperează în urmă infecției, recurențele sunt frecvente – atenționează reprezentanții Spitalului Clinic C.F. Timișoara.

Articolul precedentA fost lansat apelul de proiecte pentru digitalizarea spitalelor din România
Articolul următorEsti asigurat? Ai dreptul la 12 consultații psihologice, gratuite, anual
Codruț BURDUJAN
Codruț BURDUJAN