Conf. dr. Adriana Pistol, radiografia celor doi ani de pandemie COVID-19

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, conf. dr. Adriana Pistol, a făcut vineri o radiografie a celor doi ani de pandemie COVID-19, arătând că la nivel global pandemia a afectat peste 332 de milioane de persoane și a generat peste 5,5 milioane de decese și descriind pandemia ca fiind ”o provocare istorică la nivel global”.

În România, până în prezent, s-au înregistrat aproape 2 milioane de cazuri de COVID-19 și aproximativ 60.000 de decese.

”Atunci când vorbim de pandemia de COVID-19, aceasta reprezintă o provocare istorică la nivel global care a afectat până în prezent peste 332 de milioane de persoane și a generat peste 5,5 milioane de decese. Acestea sunt doar efectele medicale cunoscute. Lor li se adaugă în mod cert perturbarea accesului la îngrijirile medicale pentru alte boli, afectarea psihologică și socială a persoanelor afectate, a familiilor și a comunităților, precum și măsurile de distanțare socială care auschimbat stilul și ritmul de viață ale tuturor oamenilor. În schimb, personalul medical, din toată lumea, a fost în linia întâi și este cel care a plătit această pandemie, pe lângă evident toată populația, nu numai cu eforturi consistente dar chiar șic u viața pentru a răspunde nevoilor persoanelor afectate. În România, până în prezent, am înregistrat aproape 2 milioane de cazuri de COVID-19 și aproape 60.000 de decese, care au fost concentrate în mod deosebit la persoane de peste 60 de ani, respectiv 85% dintre decese, și la persoane care aveau și alte comorbidități”, a declarat conf. dr. Adriana Pistol în cadrul mesei rotunde cu tema “COVID-19: Aspecte actuale”, organizată online de Academia de Științe Medicale.

Totodată, conf. dr. Adriana Pistol, a detaliat și măsurile luate în contextul acestei pandemii.

Sistemul medical românesc, ca toate sistemele de fapt, nu era pregătit pentru un astfel de val de îmbolnăviri. Dacă privim și către alte state, nimeni nu a fost pe deplin pregătit să facă față acestei pandemii. În schimb, a existat foarte multă străduință. Ca să putem răspunde nevoilor de servicii de sănătate ale populației, eforturile din partea sectorului de sănătate au fost remarcante. Practic, peste 300 de spitale, în cea mai mare parte publice, au fost implicate în managementul cazurilor de COVID și s-a ajuns la o capacitate de aproximativ 25.000 de paturi destinate îngrijirilor COVID din care 7,3% paturi de terapie intensivă. S-au implementat măsuri rapide de adaptare a structurii acestor spitale, de creare de circuite, de dotare cu echipamente și medicamente, dar în special de asigurarea resurselor umane. S-au dezvoltat pe fondul valului de informații, care soseau aproape zilnic, protocoale terapeutice, metodologii de supraveghere și chiar noi coduri de boală în clasificarea internațională a bolilor ediția a X-a”, a mai precizat specialistul.

Secretarul de stat a adus în atenție și creșterea capacității de testare și importanța vaccinării anti-COVID-19.

”S-a dezvoltat exponențial capacitatea de testare. În România nu aveam foarte multe locații unde se putea efectua testul PCR, după care capacitatea a crescut foarte mult prin implementarea testării antigen rapide astfel încât, până în prezent, în România, s-au efectuat peste 10 milioane de teste, în ultimele zile ajungându-se la 80-90.000 de teste zilnic. Vaccinarea împotriva COVID-19 a reprezentat un reper esențial în controlul pandemiei și a fost un excepțional exemplu de reușită bazată pe cooperarea în cercetarea inovativă și în finanțarea acesteia. România a fost privilegiată din acest punct de vedere, fiind un stat membru UE, în sensul că am dispus de cantități suficiente de vaccin. Dar, la nivel global, vaccinarea a generat totuși inegalități. (…) Până în prezent, în statele UE, s-au distribuit peste 1 miliard de doze de vaccin și s-au adminsitrat peste 800 de milioane de doze. Per total, 69% din populația UE este vaccinată cu schemă completă, aproape 315 milioane de persoane. Iar peste 73,5% din cetățenii europeni, peste 337 de milioane de persoane, au beneficiat de cel puțin o doză de vaccin. În mod particular, în România, în schimb, ezitarea la vaccinare a limitat realizarea unei acoperiri vaccinale suficiente pentru a putea controla valul anterior, cel puțin, și a permis expansionarea acesteui val epidemic care a generat pierderi de zeci de vieți omenești. Pe de altă parte, totuși, România a constituit un exemplu în asigurarea accesului la vaccinare încă din primele zile după vaccinurile au fost aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului. A constituit un exemplu în ceea ce privește mobilizarea și solidaritatea din partea decidenților, dar și din partea corpului medical. România a început să vaccineze împotriva COVID în 27 decembrie 2020 și a asigurat accesul la acest serviciu ărintr-un număr de peste 1.000 de centre de vaccinare, în funcționarea cărora au fost angrenați zeci de mii de profesioniști. Până în prezent, s-a realizat la nivel național o acoperire vaccinală de 41% cu două doze, respectiv 41,7% cu cel puțin o doză și s-au utilizat peste 16 milioane de doze de vaccin”, a adăugat conf. dr. Adriana Pistol.