Dr. Adrian Wiener, medic și deputat, a declarat pentru Sănătatea.tv și RoHealthReview.ro că domeniul sănătății va beneficia de primii bani din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) începând din primele luni ale anului viitor, fiind necesară adoptarea câtorva acte normative, iar până în 2026, proiectele selectate vor trebui să fie finalizate la cheie.
În ceea ce privește proiectele mari de infrastructură spitalicească, dr. Adrian Wiener și-a exprimat temerea că vor fi greu de identificat firme care să aibă disponibilitatea de a prelua astfel de proiecte, precum construcția de spitale, corpuri de clădiri, modernizări, etc, având în vedere că multe șantiere vor fi deschise simultan în afara sistemului de sănătate.
Întrebat dacă în aceste condiții vor putea fi cheltuite cele 2,45 de miliarde de euro pe care Guvernul vrea să aloce pentru capitolul Sănătate din PNRR, medicul a afirmat că da, în măsura în care selecția programelor se va face “înțelept”.
“În măsura în care selecția programelor se va face înțelept, eu sunt convins că da. Deși am o teamă, pentru că prestatorii de servicii vor fi la concurență pe foarte multe șantiere care se vor deschide simultan. E posibil să fie greu să identifici firme care să aibă disponibilitatea de a prelua un astfel de proiect, dar fiind faptul că se vor deschide simultan multe alte șantiere în afara sistemului de sănătate, precum autostrăzi și tot ceea ce este finanțat prin PNRR și prin programe operaționale. Există această temere și cred că va trebui să recurgem la mâna de lucru din străinătate, lucru care se întâmplă deja, dar va trebui mărită acea cotă de lucrători din afara Uniunii Europene. Nu cred că vom putea să purcedem altfel”, a declarat dr. Adrian Wiener.
Dr. Adrian Wiener: Sistemul de sănătate nu poate să absoarbă foarte rapid fondurile
Potrivit acestuia, sistemul sanitar din România este subfinanțat de zeci de ani, iar pe de altă parte, marea problemă a sistemului de sănătate este că nu poate să absoarbă foarte rapid fondurile.
Totodată, dr. Adrian Wiener a vorbit de problemele generate de bugetele anuale, impredictibile și de faptul că sumele din PNRR, cu o finanțare previzibilă pentru ani de zile, ar urma să miște lucrurile.
“Aceste mari proiecte de infrastructură, precum spitalele regionale – de câți ani se discută și de câți pași a fost nevoie pentru atribuirea terenurilor, pentru studiile de fezabilitate și toate studiile care stau în spate – sunt un proces foarte greu. Dacă există o finanțare previzibilă pentru ani de zile de acum în colo, un buget multianual, sigur că aceste lucuri pot să fie mișcate, orientate înspre finanțare. Cu bugete anuale, impredictibile, este foarte greu. Au fost și 20 de ani în care a durat construcția unui spital în România din cauza acestei fracturi a liniilor de finanțare. Este întotdeauna foarte bine să ai lucrurile prevăzute pe anii care vor urma, astfel încât să poți să împingi aceste proiecte. Noi susținem în continuare crearea unui fond național pentru marea infrastructură din Sănătate, cu un culoar bugetar dedicat spitalelor, construcției de noi spitale pentru că așa, din ce mai rămâne pe lângă, din ce reușește administrația locală să strângă, lucrurile nu se vor mișcă niciodată. De aceea, PNRR-ul este foarte bun în sensul acesta, pentru că dintr-o dată, aproape 2,5 miliarde de euro pot să fie deja compartimentate pe proiecte și împinse”, a afirmat deputatul.
Potrivit acestuia, pe lângă PNRR, mai sunt bani disponibili și din Programul Operațional Sănătate, de aproape 4 miliarde de euro, pe exercițiul multianual al Uniunii Europene.
“Practic, pe programele europene clasice, pentru prima dată, avem fonduri europene dedicate exclusiv Sănătății. Acolo, din nou vor trebui găsite prioritățile și vor trebui identificate și finanțate”, a adăugat Wiener.
Când va începe pacientul să beneficieze efectiv de banii din PNRR
Întrebat când va începe pacientul de rând să beneficieze efectiv de investițiile realizate în Sănătate din fondurile PNRR, dr. Adrian Wiener a răspuns: “de îndată ce acest program de achiziții pentru dotarea cabinetelor de medicină primară se va fi încheiat, pacienții având practic contactul cel mai mare cu medicina primară, vor beneficia de aceste dotări care vor fi achiziționate prin PNRR și care se vor regăsi în cabinetele medicilor de familie”.
Și asta în condiții în care PNRR prevede și investiții în centre comunitare integrate, în dotarea a cel puțin 3.000 de cabinete de medicină de familie, cu instrumente pentru extinderea ofertei de servicii de sănătate în medicina primară, precum EKG-uri, spirometre, lucruri care pot să crească acuratețea și paleta de diagnostic în medicina primară, kit-uri, etc, potrivit lui Adrian Wiener.
Și reprezentanții Federației Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) au anunțat că până pe 30 iunie 2023 vor fi investite 180 de milioane de euro în 3.000 de cabinete sau asocieri de cabinete de medicina familiei din România, prin finanțarea europeană aprobată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Dr. Adrian Wiener: Se va face un algoritm de selecție a proiectelor mature
Dr. Adrian Wiener a explicat că se va face un algoritm de selecție a proiectelor mature care vor fi finanțate prin PNRR.
“Nu există unități medicale specifice care au fost cuprinse în PNRR pentru a le fi finanțate proiectele. Urmează să se facă printr-un ordin de ministru care, practic, selectează proiectele mature care pot fi finanțate în termen cât mai scurt. Până în 2026, proiectele vor trebui să fie finalizate la cheie. Nu ne permitem timpi morți și de aceea, ar fi bine de selectat proiecte mature, care au stabilitate, chiar proiect tehnic. Cu siguranță, astfel de proiecte există acum. De exemplu în Arad, există proiectul Maternității din Arad, care are toată documentația finalizată și sunt convins că foarte multe alte județe și spitale au astfel de proiecte, de corpuri de clădire, de extinderi, de recompartimentări și reamenajări”, a afirmat dr. Adrian Wiener.
La începutul lunii decembrie, Guvernul anunța că România a primit prima tranşă din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în cuantum de 1,851 miliarde euro din prefinanţarea totală de 3,793 miliarde euro din valoarea contribuţiei financiare pe anul 2021, iar până la finalul anului, ţara noastră va primi şi împrumutul de prefinanţare, în cuantum de 1,942 miliarde euro.
PNRR pe Sănătate: Investiții de 2,45 miliarde de euro în sistemul sanitar
Guvernul vrea să aloce pentru capitolul Sănătate din PNRR suma de 2,45 de miliarde de euro. Principalele obiective ale PNRR pe Sănătate sunt creșterea accesului, siguranța și calitatea serviciilor medicale și a infrastructurii sanitare, în condițiile în care „există clădiri în care se desfășoară servicii medicale, care constituie un pericol pentru pacienți și pentru personal, atât din punct de vedere al infecțiilor nosocomiale, cât și din punct de vedere structural și de siguranță la incendii”.
Principalele reforme propuse sunt reforma gestionării fondurilor publice din sănătate, a managementului fondurilor destinate investițiilor în sănătate și a managementului sanitar și resurselor umane din sănătate, precum și învestiții în spitale și în infrastructura prespitalicească.
Reforme:
- Reforma 1: Reforma gestionării fondurilor publice din sănătate
- Reforma 2: Reforma managementului fondurilor destinate investițiilor în sănătate.
- Reforma 3: Reforma managementului sanitar și a resurselor umane din sănătate
Investiții:
- Investiția 1: Investiții în infrastructura medicală prespitalicească
- Investiția 2: Investiții în infrastructura spitalicească publică
- Buget: 2.455.000.000 euro
Principalele obiective ale PNRR pe Sănătate:
- Reducerea ratei de mortalitate evitabile prin creșterea ponderii măsurilor preventive, extinderea accesului la diagnostic precoce și tratament și, respectiv, prin creșterea capacității de integrare între diferitele nivele de asistență medicală;
- Reducerea ratei mortalității tratabile prin creșterea calității actului medical ca urmare a reformării programelor de educație post-universitară și a celor de educație medicală continuă a personalului medical.
- Reducerea disparităților de acces la servicii medicale de bază dintre regiuni, dintre rural și urban și, respectiv, dintre diferitele categorii sociale;
- Creșterea accesului la servicii medicale de calitate inclusiv prin utilizare facilităților de telemedicină.
- Creșterea siguranței pacienților, a calității actului medical și a accesului la serviciile medicale de specialitate prin investiții în infrastructura spitalicească publică și prin reforma în domeniulresurselor umane din sănătate.
- Îmbunătățirea evaluării costurilor reale, eficienței și predictibilității serviciilor de sănătate.
- Optimizarea cheltuielilor din sistemul de sănătate în funcție de raportul cost/ beneficiu.
- Îmbunătățirea managementului resurselor destinate proiectelor de investiții în infrastructurasanitară prin crearea unei Agenții dedicate managementului acestor investiții.
Rezultatele pe care PNRR țintește să le obțină la final vor fi, între altele:
- 200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi și personal.
- 3.000 de (asocieri de) cabinete de asistență medicală primară dotate/dotate si renovate, prioritizand cabinetele din mediul rural.
- 26 compartimente/secții de terapie intensivă nou-născuți dotate, inclusiv cu ambulanță transport nou-născuți (pentru centrele regionale).
- 30 de ambulatorii/unități medicale publice/alte structuri publice care furnizează asistență medicală ambulatorie reabilitate/modernizate/extinse/dotate.
- 25 unități sanitare publice/spitale publice care beneficiază de infrastructură nouă.
- 10 unitati medicale mobile – pentru zonele cu acces limitat la servicii de asistență medicală specializată
- 1.000 persoane care au beneficiat de programele de formare în managementul serviciilor de sănătate.
În plus, 400 de milioane de euro vor fi alocați pentru digitalizarea sistemului de sănătate.