Ce probleme poate cauza purtarea unei măști de protecție

Dr. Adina Alberts atenționează că obligativitatea purtării unei măști în spațiul public închis, la serviciu sau la școală, nu poate fi impusă tuturor, iar masca nu este un echipament de protecție inofensiv.

Dr. Adina Alberts citează o cercetare aprilie 2008 care arată că „saturația de oxigen din sângele arterial a celor 53 de chirurgi voluntari în acest studiu a scăzut considerabil în urma purtării măștii de protecție (…) a scăzut încă din prima oră, în cazul persoanelor cu vârsta de peste 35 de ani”.

De asemenea, Dr. Adina Alberts atenționează, citând un comentariu al al medicului Kimber Stout, doctor în științe medicale, că cei care suferă de boli precum BPOC, emfizem pulmonar, boli cardiace, astm, își pot agrava starea de sănătate prin faptul că „fac un efort major de a-și umple plămânii cu oxigen”.

Astfel, persoanele care poartă mască timp îndelungat pot suferi un anumit grad de toxicitate în organism prin respirarea propriul dioxid de carbon.

“O să vă întrebați, probabil, „Atunci chirurgii cum pot să opereze 12 ore cu mască la gură fără să li se facă rău?”. Evident, această desaturare îi afectează – „scăzându-le SpO2 chiar și cu 20%”, conform unui studiu realizat de cercetătorii de mai multe universități de medicină din Turcia. După un timp intervine un mecanism compensator. Este ca un antrenament care necesita luni de zile de efort de adaptare din partea organismului”, a explicat Dr. Adina Alberts.

Aceasta susține că dovada că masca chirurgicală nu este un dispozitiv inofensiv, o reprezintă faptul că s-a creat un aparat portabil, un concentrator de oxigen, destinat cadrelor medicale sau celor care poartă timp îndelungat masca pe față. Cercetătorii de la Universitatea Stanford au creat un concentrator de oxigen care se poate atașa la măștile de tip N95.

În acest context, dr. Adina Alberts a spus că deși este un susținător al prevenției, iar purtarea măștii este foarte utilă în acest sens, nu este de acord cu impunerea obligativității.