Desi aparitia unui nodul la nivelul sanului reprezinta cel mai cunoscut simptom al cancerului mamar, exista si alte semne care pot indica o astfel de afectiune. O secretie care curge din san, mai ales in cazul in care contine si sange, poate fi un simptom, explica dr. Dan Jinga, medic primar oncolog. La fel si daca mamelonul sau pielea sanului se retrag spontan ori daca sanul se inroseste brusc. Cu toate ca nu orice astfel de simptom inseamna neaparat cancer, o femeie trebuie sa mearga imediat la medicul de familie sau la ginecolog cand apare ceva nou la nivelul sanului. De asemenea, o formatiune care n-ar trebui sa fie acolo descoperita in zona axilei poate indica un cancer la san, atrage atentia medicul.
„in general insa, in momentul in care apar simptomele, cancerul mamar este un cancer greu de tratat”, spune dr. Dan Jinga. Tocmai de aceea, subliniaza medicul, accentul trebui pus pe diagnosticarea precoce.
„incepand cu perioada imediat post-pubertara, practic medicii trebuie sa instruiasca populatia feminina in vederea diagnosticului precoce. Iar incepand cu o anumita varsta diferita, stabilita si in functie de datele genetice, datele de familie ale persoanei in cauza, dar in genere dupa 40 de ani, trebuie inceputa o depistare activa, folosind palparea, folosind mijloacele imagistice cum ar fi ecografia si, ulterior, mai tarziu, si mamografia”, explica Dan Jinga.
Medicul le sfatuieste pe fete si femei ca, incepand inca din pubertate, sa aiba contact permanent cu doi medici: medicul ginecolog si medicul de familie. Un alt sfat foarte important e sa-si invinga teama, fie ca vorbim de teama de diagnostic sau cea de sistemul medical. „Pentru ca statul acasa cu siguranta agraveaza”, spune dr. Dan Jinga.
Va prezentam interviul integral:
intrebare: Care sunt semnele care pot indica existenta cancerului la san?
Dan JINGA: Cancerul mamar este un cancer larg raspandit in populatia feminina. Și nu numai, si barbatii pot sa faca. Din acest motiv exista o preocupare foarte atenta asupra acestei localizari. Afecteaza oameni multi, tineri, oameni integrati social. Din acest motiv se insista foarte mult si pe educarea populatiei, in sensul ca anumite semne ar trebui sa fie recunoscute de catre oricine. Acum, nu orice astfel de semn pe care il voi prezenta inseamna neaparat cancer. Tocmai ca sa nu stanim panica in populatie va spun aceste lucruri.
Nu e normal ca dintr-un san sa curga o secretie, mai ales daca este sangvinolenta (n.r. care contine sange). Trebuie sa-ti pui un semn de intrebare si sa intrebi primul doctor la care ai acces.
De asemenea, daca mamelonul sau pielea sanului se retrag spontan, lucru care se poate petrece intr-un timp relativ scurt,o luna sau o luna si jumatate, este iarasi un semn care poate fi cancer. Nu neaparat, dar trebuie sa-ti atraga atentia.
La fel, inrosirea brusca a sanului, in afara unor conditii cunoscute. De exemplu mastita postsarcina este cunoscuta, dar la o femeie care n-a nascut recent si se trezeste intr-o dimineata sau intr-o saptamana cu sanul care se inroseste brusc poate fi un semn. Poate sa fie si un banal abces, poate sa fie o banala mastita infectioasa, dar poate fi si un semn de cancer.
La fel, de multe ori sanul poate sa nu aiba nimic. Dar poti sa te trezesti cu o adenopatie (n.r. crestere in dimensiune a unui gangllion limfatic) in regiunea axilara, cu o jena la miscarea bratului. Pur si simplu poti sa palpezi in axila, poti sa simti in axila o formatiune care n-ar trebui sa fie acolo. Este iarasi un semn. Și de multe ori sanul poate sa nu aiba tumora vizibila nici clinic si nici pe investigatii.
in general insa, in momentul in care apar simptomele cancerul mamar este un cancer greu de tratat. Din acest motiv, in lumea moderna se insista foarte mult pe diagnosticul precoce, pe instuirea populatiei. in sensul ca, incepand cu perioada imediat post-pubertara, practic medicii trebuie sa instruiasca populatia feminina in vederea diagnosticului precoce. Iar incepand cu o anumita varsta diferita, stabilita si in functie de datele genetice, datele de familie ale persoanei in cauza, dar in genere dupa 40 de ani, trebuie inceputa o depistare activa, folosind palparea, folosind mijloacele imagistice cum ar fi ecografia si, ulterior, mai tarziu, si mamografia.
Tehnicile s-au dezvoltat. S-au dezvoltat aparatele, in primul rand. Se pot face imagini tridimensionale s.a.m.d. Ecografia si mamografia pot fi completate cu rezonanta magnetica. Dar aici important este consultul clinic al specialistului. Toate aceste investigatii nu sunt ordonate de catre pacienti sau nici macar de catre medicul de familie.
Revenind insa la omul obisnuit, trebuie sa stim ca orice semn in zona mamara trebuie sa declanseze un semn de intrebare, atat pentru tine, cat si pentru macar medicul tau de familie. Mai departe, sfatuindu-te cu medicul de familie, trebuie sa urmaresti un algoritm: o ecografie mamara, un consult clinic al unui oncolog sau ginecolog, ca si ginecologii sunt implicati in procesul de depistare activa.
intrebare: Cum se face autopalparea?
Dan JINGA: Autopalparea se face, in general, o data pe luna, intr-o camera luminata bine (daca se poate cu lumina naturala ar fi grozav), in fata unei oglinzi, pentru ca, in primul si in primul rand, inaintea palparii trebuie sa existe o inspectie cu ochiul liber. Sa te uiti daca in aceasta luna a aparut ceva nou fata de luna precedenta. Nu se face in fiecare zi, atentie. Se face dupa perioada menstruala, pentru ca sanul trebuie sa aiba o consistenta redusa, astfel incat sa fie accesibil palparii.
Și cu miscari circulare, blande, iti palpezi toata suprafata sanului, mergand in sens orar. Mana dreapta pentru sanul stang si asa mai departe.
La fel, atentia care tebuie acordata acelei secretii despre care vorbeam. Poate sa apara o secretie seroasa, simpla, colorata in galben sau alb, dar poate sa apara o secretie sangvinolenta, pe care o poti observa pe lenjerie. in aceasta situatie, trebuie puse niste intrebari.
Dar, repet, toate aceste semne nu inseamna neaparat cancer. Sunt foarme multe afectiuni benigne, infectioase, simple, care dau semne asemanatoare.
Iarasi un lucru foarte important este ca multa lume crede ca respectiv cancerul doare. Uneori nu doare. Sau de cele mai multe ori nu doare. Nu trebuie sa asteptam ca durerea sa ne duca spre un medic, spre o evaluare. La fel, evaluarile trebuie recomandate de catre un medic, pentru ca ele se fac diferit in functie de varsta, in functie de etapele ciclului menstrual. Toate astea trebuie discutate cu medicul personal.
Parerea mea este ca fiecare ar trebui sa aiba un ginecolog, cu care sa discute permanent toate aceste probleme, pentru ca in genere sfera genito-mamara relationeaza, exista cancere care pot sa se coreleze in zona ovariana versus san si asa mai departe. Și atunci, pana la urma, dincolo de medicul de familie, un medic ginecolog antrenat poate sa fie salvator pentru oamenii sanatosi pana la un punct.
intrebare: Daca ar fi sa sintetizam si sa dati trei sfaturi femeilor, care ar fi acelea?
Dan JINGA: Primul sfat este acesta, de la momentul pubertatii sa aiba un contact permanent cu doi medici: medicul de familie si medicul ginecolog. Aici intra nu numai depistarea cancerului, ci si contraceptia si toate celelalte probleme, bolile cu transmitere. Și parintilor, totodata, sa urmareasca atent calendarul de vaccinare (ma refer la cancerul de col uterin).
A doua recomandare este oricarei varste. Și anume: orice lucru care este nou aparut la nivelul sanului, orice lucru care nu era, sa fie semnalat de urgenta celui mai apropiat medic, medicului de familie. Cu siguranta medicul de familie va incerca sa faca ceva. Poate un biet tratament inflamator, va da o recomandare catre investigatii si catre medici specialisti.
Și al treilea lucru ce l-am spus tuturor e sa incerce sa invinga teama. Teama de diagnostic, teama de sistemul medical, teama, teama. Pentru ca statul acasa cu siguranta agraveaza. Boala are un istoric natural, pe care noi il cunoastem foarte bine. L-a descries Galen in tratatul lui din anul 400 d.Hr. Nu avem ce sa mai vedem in diagnosticul cancerului mamar ca istoric natural. Noi ce putem sa vedem este cum evolueaza acest cancer (si de cele mai multe ori favorabil) in urma impactului cu terapiile secolului XXI, in urma impactului cu abordarile secolului XXI. Deci statul acasa si frica nu sunt bune. Deci asta este cea de-a treia recomandare pentru populatie in general.
in rest, este treaba specialistilor.in rest, strategiile de screening, imbunatatirea performantelor tehnice ale aparaturii, echipe mixte – astea tin de organizarea sistemului medical, atat local, cat si la nivel regional sau central. Pacientul nu poate interveni aici. El trebuie sa nu se teama, sa semnaleze primul lucru care se petrece si in permanenta oricarei femei ii recomand sa aiba un ginecolog cu care sa discute de-a lungul vietii toate aspectele multiple si complexe, inclusive ale cancerului mamar.