InfoCons: Numarul maxim de aditivi alimentari gasiti in vopseaua de oua in 2019, aproape dublu fata de 2015

0
451

Numarul maxim de aditivi alimentari gasiti in vopseaua de oua anul acesta este cu aproape 42% mai mare decat in urma cu patru ani. Concluzia ingrijoratoare apare intr-un raport publicat de Asociatia pentru Protectia Consumatorilor InfoCons, de inaltarea Domnului, zi in care se vopsesc oua.  

in cele 59 de produse analizate s-au detectat, in 2019, maxim 12 aditivi alimentari. in 2015, numarul maxim a fost sapte, iar in 2016 si 2018 a fost 10.

“Cresterea numarului de aditivi ca medie in diferitele produse agroalimentare ne iindeparteaza de practica Uniunii Europene,  creand premisele de a  avea produse  in raft cu tot mai multi aditivi alimentari,  ceea ce duce la produse de o calitate diferita“, a subliniat presedintele InfoCons, Sorin Mierlea.

 

Cei mai utilizati aditivi

 

·     Acidul lactic (E270) este prezent in 27 dintre cele 59 de produse analizate. Este vorba despre un aditiv alimentar din categoria conservanţilor naturali, obţinut din amidon şi melasa, prin fermentaţie bacteriana.

Se utilizeaza impotriva drojdiilor şi fungilor, cat şi pentru creşterea stabilitaţii unor produse, in cantitaţile prevazute de reţete. Se foloseşte, de asemeni şi pentru prepararea laptelui acidifiat şi pentru inhibarea dezvoltarii bacteriilor precum E.Coli, Salmonella, Campylobacter şi Listeria pe carcasele de vita, porc sau pasare in timpul sacrificarii.

Alimentele conţinand acid lactic nu trebuie date copiilor mici, deoarece aceştia nu sunt capabili sa-l metabolizeze. Doza zilnica admisa nu este limitata şi nu produce efecte secundare. 

·      Azorubina (E122), prezenta in 25 de produse, este un aditiv alimentar din categoria coloranţilor sintetici azoici. Confera culoarea roşie, este foarte solubil in apa şi este admis a se folosi in orice tip de aliment (bauturi alcoolice şi nealcoolice, produse din carne, lapte, oua, legume, fructe, cereale, dulciuri etc.), cu excepţia celor pentru sugari şi copii mici.

Doza zilnica admisa pentru consumul uman de azorubina este de pana la 4 mg/kg corp, doza foarte mica, ce poate fi foarte uşor de depaşit.

Cantitatea ce poate fi utilizata este de 100 – 500 mg/kg de produs sau 100 – 200 mg/l, indiferent de produs. Aceasta din cauza potenţialului toxic recunoscut. in unele produse se pot folosi combinaţii de coloranţi, fapt ce ingreuneaza un eventual calcul al dozei

Fiind un colorant azoic, poate produce alergii şi intoleranţa la persoanele sensibile la salicilaţi. Ca eliberator de histamina, poate intensifica simptomele caracteristice astmului.

in combinaţie cu benzoaţii (E 210-215) favorizeaza hiperactivitatea la copii (sindromul ADHD).

·      Albastru briliant FCF (E133), prezent in 22 de produse, este un aditiv alimentar din categoria coloranţilor sintetici obţinut din gudron de huila. Confera culoarea albastra şi este admis a se folosi singur sau in combinaţie cu alţi coloranţi, intr-o gama diversa de produse, cum sunt: bauturile alcoolice şi nealcoolice, produse conservate din fructe şi legume, deserturi pe baza de grasimi, fructe sau lapte, prajituri, biscuiţi, napolitane, snacksuri, produse de cofetarie, preparate şi conserve din peşte, branza topita, sosuri, condimente, muştar, suplimente alimentare şi preparate dietetice etc.

Doza zilnica admisa pentru consumul uman este de pana la 12,5 mg/kg corp. Unele persoane acuza reacţii alergice. E133 nu este recomandat copiilor hiperactivi si nu este permis in alimentele destinate sugarilor si copiilor mici.

·      Tartrazina (E102), prezenta in 17 produse, este un aditiv  alimentar din categoria coloranţilor sintetici azoici. Confera culoarea galben şi este admis a se folosi in orice tip de aliment (bauturi alcoolice şi nealcoolice, produse din carne, lapte, oua, legume, fructe, cereale, dulciuri etc.), cu excepţia celor pentru sugari şi copii mici. Se poate folosi singur sau in combinaţie cu alţi coloranţi, in cantitaţile limitate.

Doza zilnica admisa pentru consumul uman de tartrazina este de pana la 7,5mg/kg corp, doza ce poate fi uşor depaşita prin consum cumulat.

Cantitaţile utilizate pot fi de la 50 mg/kg in unele produse dietetice, pana la 500 mg/kg in unele sosuri şi condimente, surimi sau substituenţi de somon.

Unele studii afirma ca nu se cunosc efecte secundare pentru tartrazina pura, excepţie facand persoanele care prezinta intoleranţa la salicilaţi (aspirina, fructe de padure, fructe). in cazul acestor persoane tartrazina induce simptome de intoleranţa.

Astmaticii pot prezenta simptome in urma consumului de tartrazina, deoarece este cunoscuta ca agent care elibereaza histamina. Unele studii atribuie tartrazinei un puternic efect cancerigen, in special la nivelul glandei tiroide.

in combinaţie cu benzoaţii (E210-215), tartrazina este implicata intr-un procent mare de cazuri de sindrom de hiperactivitate (ADHD) la copii.

·     Acid citric (E330), prezent in 16 produse, este un aditiv alimentar din categoria regulatorilor de aciditate, fiind utilizat şi ca aromatizant. Potenţeaza efectul antioxidanţilor şi gelificanţilor şi contribuie la formarea emulsiilor. in mod natural, acidul citric se gaseşte in fiecare celula vie. Pentru uz industrial se obţine prin fermentarea melasei sau zaharului in prezenţa mucegaiului Aspergillus niger.

Se utilizeaza in cantitaţile prevazute de reţete in produse pe baza de fructe, legume, lapte, in uleiuri şi grasimi neemulsionate şi emulsionate, produse de panificaţie, patiserie, cofetarie etc., cat şi in produse destinate sugarilor şi copiilor mici sanatoşi. Doza zilnica admisa nu este limitata si nu produce reactii secundare.

Articolul precedentComisia Europeana: Nivelul sanatatii romanilor este in continuare sub media UE
Articolul următorPintea: Avem nevoie de donatori