Bolile de memorie si Alzheimer apar la varste tot mai scazute

,,Ana Aslan” International Academy of Aging a organizat, in perioada 21-22 octombrie 2010, in Bucuresti, simpozionul a€œThe Geriatric Medicine Symposia – BRAIN AGING Hot Topics 2010″.

Daca pana in urma cu ceva timp, se vorbea despre boli de memorie si Alzheimer doar la pacientii trecuti de 70 de ani, in zilele noastre, aceste boli se manifesta la o varsta tot mai scazuta, astfel incat pot aparea simptome ale Alzheimerului si la persoane de 45 – 50 de ani.

in Romania, situatia este cu atat mai dificila cu cat bolile de memorie sunt subdiagnosticate, nu exista un Plan National de Prevenire a Bolilor de Memorie, iar in 2025 se prognozeaza ca populatia varstnica va reprezenta 40% din totalul populatiei Romaniei, astfel incat impactul bolilor de memorie va creste.

Printre cauzele care au determinat scaderea varstei de aparitie si manifestare a simptomelor Alzheimerului si a bolilor de memorie sunt: anxietatile si depresiile netratate la timp, stresul social si profesional; alimentatia nesanatoasa, tulburarile afective, automedicatia (administrarea medicamentoasa improprie, pe termen lung), dezechilibrele hormonale etc.

in ultimul an, numarul celor care sufera de tulburari anxios-depresive a crescut cu 25%, sustin specialistii Fundatiei Ana Aslan International. O depresie netratata timp de sase luni duce la boala de memorie, unul din doi pacienti cu depresii netratate dezvolta o boala de memorie.

Unul din patru europeni a trecut in viata lui cel putin o data prin depresie si una din sase femei din Europa este afectata de depresie. Dintre cele 60.000 de sinucideri inregistrate anual in Europa, 90% au drept cauza o tulburare mintala. in 2020, se estimeaza ca depresia si bolile de memorie vor reprezenta a doua cauza de invaliditate si incapacitate de munca.

Din studiile Fundatiei Ana Aslan International, reiese ca: cele mai afectate de depresie sunt persoanele intre 25 si 50 de ani, femeile fiind afectate de depresie de trei ori mai mult decat barbatii. Studiile arata ca, de-a lungul vietii, exista anumite a€œperioade de fericire”: suntem mai fericiti cand avem intre 20-30 de ani, intre 30-40 de ani si dupa varsta de 50 de ani.

Oamenii se simt cel mai nefericiti in intervalul de varsta 40-50 de ani, 45 de ani fiind varsta critica pentru aparitia depresiei. Explicatia este simpla: in jurul varstei de 40 de ani, oamenii incep sa-si analizeze viata si observa ca idealurile si planurile facute in primii 30 de ani de viata nu s-au implinit. Dupa varsta critica, oamenii privesc jumatatea plina a paharului si se resemneaza.

Unul dintre factorii importanti ai scaderii varstei de manifestare a bolilor de memorie si a Alzheimerului este si alimentatia nesanatoasa precum hrana de tip fast food, produsele modificate genetic, alimentatia neregulata.

Diagnosticul de varsta este cartea de identitate in plan clinic, biochimic, hormonal, cerebral a omului, intr-o anumita etapa din viata sa, in functie de care se fac predictiile. Stabilirea diagnosticului de varsta are la baza investigatii ample prin teste biochimice, neuropsihologice (testul REY, testul Gr̦ber-Buscke etc), examinari imagistice (RMN Рcare poate stabili pierderile de substanta cerebrala alba, pierderile neuronale la nivelul lobilor corticali, leziunile de tip ischemic, dilatatia ventriculara) si istoria personala a pacientului (releva diferite traume, depresii etc). Astfel diagnosticul de varsta stabileste varsta reala si modul in care imbatraneste fiecare sistem in parte din organismul nostru.

in functie de diagnosticul de varsta, se pot stabili ce riscuri are fiecare individ pe termen scurt si lung, ce boli poate sa dezvolte, de ce trebuie sa se fereasca si cum trebuie sa abordeze aceste riscuri.

imbatranirea fiecarui organism in parte tine de modul in care imbatraneste creierul, imbatranirea creierului avand un rol esential in procesul imbatranirii intregului organism.