Bolile psihice majore – Conditii de transmitere ereditara

Dr. Maria Grigoroiu – Şerbanescu, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”

Bolile psihice majore (schizofrenia, boala maniaco – depresiva, depresia majora unipolara, boala obsesiv compulsiva si unele tulburari de personalitate) au o puternica componenta genetica. Marile tulburari psihice sunt determinate de existenta unei predispozitii care poate izbucni in contextul unei actiunii unor factori de stres.

in stiinta genetica functioneaza conceptul de eritabilitate, explica dr. Maria Grigoroiu Şerbanescu, care indica masura in care factorii genetici contribuie la declansarea si transmiterea unei tulburari.

Riscurile de transmitere a bolilor psihice majore sunt variabile in functie de tipul afectiunii. Astfel, in cazul schizofreniei, atunci cand doar unul dintre parinti este afectat, riscul pentru copil de a mosteni boala este, in medie, de 13%. Daca ambii parinti sunt bolnavi, atunci riscul creste pana la 40%.

Boala maniaco – depresiva are, de asemenea, o puternica componenta genetica. Daca unul dintre parinti este afectat, copiii au un risc mediu de 20%. Totodata, in cazul acestei afectiuni, riscurile de transmitere sunt dependente de varsta de debut a bolii. Atunci cand boala maniaco – depresiva apare sub varsta de 25 de ani, descendentii au un risc suplimentar de a se imbolnavi. Totodata, riscul de aparitie a bolii depinde si de partea parentala transmitatoare. Atunci cand transmisia este pe linie paterna, riscul este mai mare, iar varsta de aparitie a bolii este mult mai mica.

Depresia majora are un debut mai tardiv. Atunci cand boala debuteaza la parinte sub 40 de ani, exista un risc de 10 – 12% pentru copii de a face aceeasi afectiune. Daca boala apare dupa 40 de ani, atunci riscul este mai mic – 7%.