ULTIMELE ARTICOLE

A V-a ediție a Galei Excelenței ”Împreună protejăm România”, desfășurată sub conceptul ”Un singur gând: România”

A V-a ediție a Galei Excelenței ”Împreună protejăm România”, desfășurată sub conceptul ”Un singur gând: România”, are loc, marți, la București, la Muzeul Național de Artă al României.

Evenimentul, care va începe la ora 18:00, este organizat de Grupul de Presă MediaUno, în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Institutul Național de Statistică și Asociația MediaUno.

Gala, parte din proiectul național „Împreună protejăm România”, ajuns la cel de-al XXVI-lea eveniment, continuă tradiția evenimentelor dedicate celebrării Unirii Principatelor Române și se dorește a fi o platformă dedicată premierii unor lideri cu comportament proactiv de susținere a intereselor naționale.

„Proiectul ”Împreună protejăm România” a fost inițiat în anul 2020 de Grupul de Presă MediaUno și dezvoltat împreună cu Institutul Național de Statistică și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, ajungând la 16 ediții de conferințe și 9 ediții de gală organízate și câteva publicații editate”, au transmis organizatorii.

 

Peste 100 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și patru decese, în ultima săptămână. Datele INSP

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a informat că, în perioada 13 – 19 ianuarie, au fost înregistrate 114 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, în scădere cu 29,6% față de săptămâna precedentă. 28 dintre cazurile noi sunt la pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

În același interval, au fost raportate patru decese la persoane infectate cu SARS-CoV-2, toate având comorbidități.

Până în prezent, 69.247 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat în România.

În țara noastră au fost înregistrate, până în prezent, 3.582.407 de cazuri de COVID-19.

În ultima săptămână au fost efectuate 876 de teste RT-PCR și 14.992 de teste rapide antigenice. Rata pozitivității a fost de 0,7%.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 14.039.934 de teste RT-PCR și 15.184.712 teste rapide antigenice.

Decret pentru retragerea Statelor Unite din OMS, semnat de președintele Donald Trump

Un decret pentru a retrage SUA din Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a fost semnat, luni, de Donald Trump, învestit președinte al Statelor Unite.

„OMS ne-a escrocat”, a spus Trump, după ce a declarat în momentul semnării decretului că Statele Unite contribuie la organizația internațională cu mult mai mult decât China, notează AFP, citată de Agerpres.

Este a doua oară când Trump a ordonat retragerea SUA din OMS.

Trump a criticat modul în care OMS a gestionat COVID-19 și a început procesul de retragere din organismul internațional în timpul pandemiei. Președintele Joe Biden a revenit ulterior asupra acestei decizii.

Ordinul semnat arată că retragerea este rezultatul unor „plăți nedrept de oneroase” efectuate de SUA către OMS, care face parte din Organizația Națiunilor Unite.

Această decizie implică retragerea Statelor Unite din agenția de sănătate a Organizației Națiunilor Unite într-un interval de 12 luni, precum și suspendarea tuturor contribuțiilor financiare către activitățile acesteia.

 

Serviciul de Telecomunicații Speciale va dezvolta o aplicație pentru bolile transmisibile. Proiectul, în transparență decizională

Serviciul de Telecomunicații Speciale va dezvolta, în vederea raportării bolilor transmisibile, o aplicație care va prelua toate datele înregistrate în aplicația informatică „Corona-forms” și aplicația informatică a RUBT (Registrul Unic de Boli Transmisibile), potrivit unui proiect de ordonanță pus în transparență decizională de Ministerul Sănătății.

Astfel, Serviciul de Telecomunicații Speciale, în calitate de persoană împuternicită de Institutul Național de Sănătate Publică, prelucrează datele cu caracter personal colectate în aplicația informatică RUBT.

Datele cu caracter personal colectate și prelucrate în aplicația informatică dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale sunt date privind identificarea persoanei: nume, prenume, CNP, seria și numărul actului de identitate sau, după caz, numărul pașaportului sau numărul cardului EU/CE, vârstă, data nașterii, sex, adresa de domiciliu sau reședință, numărul de telefon, adresa de e-mail și date privind starea de sănătate: diagnostic sau stare patologică, istoric testări și boli transmisibile, istoric vaccinări.

Datele cu caracter personal se păstrează pe toată perioada de viață a persoanei vizate și nu pot fi șterse.

Potrivit documentului, la 180 de zile de la decesul persoanei vizate, datele cu caracter personal privind identificarea acesteia se anonimizează prin mijloace automatizate, în mod ireversibil, iar datele privind starea de sănătate ale acesteia se păstrează în vederea utilizării strict în scop științific sau statistic.

Același proiect pus în consultare mai prevede că Registrul unic de evidență al unităților sanitare (RUEUS), datele, informațiile și procedurile operaționale necesare înființării, utilizării și funcționării acestuia, se stabilesc prin ordin comun al ministrului Sănătății și al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale.

„În Registrul unic de evidență al unităților sanitare, denumit în continuare RUEUS, se înregistrează și codifică toate unitățile sanitare publice și private care furnizează servicii medicale, servicii conexe actului medical, terapii complementare și alternative, servicii medico-sociale, precum și unitățile publice și private care furnizează servicii conexe actului medical sau terapii complementare și alternative. Codificarea reprezintă atribuirea unui număr unic național fiecărei unități înregistrate în RUEUS și se realizează printr-o aplicație informatică dezvoltată și administrată din punct de vedere tehnic de Serviciul de Telecomunicații Speciale”, se arată în proiect.

Colegiul Medicilor din România, apel ferm către autorități să întreprindă demersuri prin care personalul medical să fie protejat

Colegiul Medicilor din România (CMR) face apel la respect față de profesioniștii din domeniul medical. „În contextul actual, este imperativ să abordăm ferm și împreună să spunem STOP violenței verbale și posibilelor acte de agresiune asupra medicilor și personalului medical”, a transmis, sâmbătă, Colegiul medicilor din România.

Conform CMR, aceste acțiuni contravin reglementărilor legale, precum și principiilor umane fundamentale și nu reprezintă doar o problemă a celor direct implicați, ci o problemă a întregii comunități, care poate afecta calitatea actului medical.

„Agresiunea verbală și fizică asupra personalului medical este complet inacceptabilă și trebuie să fie combătută ferm și eficient. Este esențial să promovăm un climat de respect și colaborare între pacienți și echipa medicală, bazat pe încredere și comunicare deschisă de ambele părți. Medicul trebuie să fie un partener de încredere pentru pacient, iar violența nu are niciun loc în acest cadru. În orice societate civilizată, respectul și empatia sunt fundamentale pentru buna funcționare a relațiilor interumane, iar în domeniul medical, cu atât mai mult”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România.

„Sănătatea este cea mai importantă valoare din viața unui om, iar cei care s-au pregătit pentru a o proteja, adică medicii și personalul medical, merită respectul semenilor lor, cum, bineînțeles, și pacientul, și omul aflat în suferință merită respectul medicilor, tratamentul profesionist și îngrijirea adecvată”, a mai precizat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

CMR subliniază că fiecare medic, asistent medical și membru al personalului medical este un om care merită respect, sprijin și înțelegere, așa cum fiecare pacient trebuie să beneficieze de respect, îngrijire și empatie.

Colegiul Medicilor din România face un apel ferm către autorități să întreprindă demersuri prin care personalul medical să fie protejat.

„Există legislație în acest sens – Legea 95/2006, art 652 – însă ea trebuie cunoscută de fiecare cetățean și, în final, ea trebuie aplicată de autorități, conform procedurilor. Să construim împreună un mediu în care fiecare poate lucra fără frică și unde colaborarea, respectul și comunicarea reprezintă normalitatea, nu excepția. Pe de altă parte, trebuie înțeles că medicul este unul din primii profesioniști din sănătate care interacționează cu pacientul, iar anumite probleme nu țin și nu sunt în responsabilitatea medicului”, arată sursa citată.

RESPECTUL se construiește doar ÎMPREUNĂ!

Colegiul Medicilor din România se angajează să promoveze și să susțină lupta împotriva agresiunii personalului medical și să colaboreze cu autoritățile pentru a asigura un mediu de lucru sigur.

„Violența, sub orice formă, trebuie să fie sancționată prompt și eficient, pentru a preveni repetarea acestor incidente și pentru a proteja integritatea profesională și personală a cadrelor medicale. Împreună, medici, pacienți – toți cetățeni ca parte din societate – putem crea un mediu de lucru respectuos și sigur, în care fiecare profesionist din domeniul sănătății să poată să-și desfășoare activitatea profesionist, fără teama de agresiune, bineînțeles oferind respect la rândul său și respectându-și fișa postului. Este de datoria noastră să asigurăm un sistem de sănătate în care respectul reciproc să fie o normalitate. Să rămânem uniți în lupta împotriva violenței!”, arată Biroul Executiv al Colegiului Medicilor din România.

Modificări ale Ordonanței privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale

Ministerul Sănătății a publicat, vineri, modificările aduse Ordonanței Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale.

Vă prezentăm textul actului normativ:

Art. I – Ordonanța Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 568 din 01.08.2002, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
”Art. 1 – (1) Cabinetul medical este unitatea furnizoare de servicii publice de asistență medicală preventivă, curativă și de recuperare.
(2) Serviciile de asistență medicală acordate în cabinetele medicale se realizează de medici cu drept de liberă practică şi alte categorii de personal medical autorizat.
(3) Profesia de medic ca profesie liberală poate fi exercitată în una din următoarele forme:
a) cabinet medical individual;
b) cabinete medicale grupate;
c) cabinete medicale asociate;
d) societate civilă medicală.
(4) Cabinetele medicale se pot înființa și funcționa în baza Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu îndeplinirea următoarelor condiții:
a) obiectul de activitate să fie:
i) unic – activități medicale,
ii) obiect principal de activitate: servicii medicale și după caz obiect secundar: servicii publice conexe actului medical și / sau învățământ, cercetare, dezvoltare în domeniul medical;
b) administratorul sau cel puțin o treime din numărul membrilor consiliului de administrație să fie medici.
(5) Cabinetele medicale se pot înființa în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare, cu condiția ca acestea să aibă ca scop şi obiective furnizarea de servicii medicale;
(6) Prin cabinetele medicale înființate conform alin. (3), (4) și (5), serviciile medicale se furnizează exclusiv de personal cu drept de liberă practică.
(7) Cabinetele medicale înființate conform alin. (3) se înregistrează în Registrul unic al cabinetelor medicale, Partea I la nivelul direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; Cabinetele medicale înființate conform alin. (4), (5), (8) și (9) se înregistrează în Registrul unic al cabinetelor medicale, Partea a II-a la nivelul direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
(8) Cultele religioase şi lăcaşele de cult religios, legal constituite, pot înfiinţa şi organiza în structura lor, pe baza hotărârii organelor de conducere, cabinete medicale furnizoare de servicii medicale în regim ambulatoriu cu obligația ca serviciile medicale să fie furnizate exclusiv de personal cu drept de liberă practică.
(9) Cabinetele de medicină sportivă se pot organiza conform prevederilor prezentei ordonanțe, cu respectarea condițiilor prevăzute de Legea nr. 321/2007 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor de medicină sportivă.”

2. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:

”Art. 2 – (1) Cabinetul medical individual este forma de exercitare a profesiei de medic, în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea medicul titular care poate avea salariați sau colaboratori medici și / sau orice altă categorie de personal.
(2) Cabinetele medicale individuale se pot asocia, în baza unei convenții, în scopul exercitării în comun a activităţii profesionale şi a asigurării accesului permanent al pacienţilor la servicii medicale. Titularii cabinetelor medicale asociate intră în relaţii cu terţii, în numele asocierii din care fac parte, cu păstrarea drepturilor şi a responsabilităţilor individuale.
(3) Cabinetele medicale individuale se pot grupa în baza unei convenţii, pentru a-și crea facilităţi tehnico-economice în vederea exercitării profesiei, cum ar fi folosirea în comun a patrimoniului şi/sau a salariaţilor ori colaboratorilor şi îşi păstrează individualitatea în relaţiile cu terții.
(4) Societatea civilă medicală se constituie, în baza unui contract de societate civilă, din doi sau mai mulți medici care au drept de liberă practică. În relaţiile cu terţii, societatea civilă medicală este reprezentată de organul de conducere al acesteia, prevăzut în contractul de societate civilă.
(5) Prin convențiile prevăzute la alin.(2) și (3), precum și prin contractul de societate civilă prevăzut la alin. (4) se stabilesc condițiile de organizare, durata şi modalitatea de încetare ale acestora.”

3. Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:
” Art. 4 – (1) Denumirea cabinetului medical va cuprinde obligatoriu forma de organizare a acestuia.
(2) Cabinetele medicale au obligația de a afișa la loc vizibil specificul tuturor serviciilor furnizate și programul de activitate”.

4. La articolul 5, alineatele (1)-(3) se modifică și vor avea următorul cuprins:
”Art. 5 – (1) În funcție de forma de organizare, cabinetele medicale se înfiinţează la cererea medicului, a grupului de medici sau a medicului delegat sau a reprezentantului legal al unității în structura căreia se înființează cabinetul.
(2) Actul de înfiinţare al cabinetelor medicale este certificatul de înregistrare în Registrul unic al cabinetelor medicale, care se întocmeşte în două exemplare din care un exemplar se păstrează de direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti care a emis certificatul, iar un exemplar se înmânează titularului cabinetului medical sau reprezentantului legal al acestuia, după caz.
(3) Documentaţia necesară pentru înregistrarea cabinetului medical se stabileşte prin Normele metodologice privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale și înscrierea acestora în Registrul unic al cabinetelor medicale, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.”

5. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:
”(1) Cabinetele medicale, indiferent de forma de organizare, pot desfăşura:
a) activităţi conform Clasificării Activităților din Economia Națională, secțiunea 86 ca obiect unic sau principal de activitate;
b) servicii publice conexe actului medical, prin personal autorizat în condițiile legii;
c) activități de învățământ, cercetare, dezvoltare în domeniul medical.
(2) Medicul sau personalul medical care desfăşoară activitate medicală în cadrul cabinetului medical răspunde în mod individual, potrivit legii, pentru deciziile profesionale, în cazul eventualelor prejudicii aduse pacienţilor.
(3) Controlul privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, indiferent de forma de organizare, se exercită de către personalul împuternicit de Ministerul Sănătății, din cadrul Inspecției Sanitare de Stat și al direcțiilor de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, precum și de către personalul cu atribuții din cadrul Colegiului Medicilor din România și Colegiului Medicilor Stomatologi din România, în funcție de obiectul de activitate al cabinetului medical.
(4) Controlul privind respectarea normelor legale în furnizarea serviciilor de sănătate de către cabinetele medicale, se exercită de către personalul menționat la alin.(3) și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, după caz.”

6. Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins:
”Art. 7 – Cabinetul medical trebuie să dispună de o dotare minimă, stabilită prin ordin al ministrului sănătății la propunerea Colegiului Medicilor din România sau a Colegiului Medicilor Stomatologi, după caz,în funcție de obiectul de activitate al cabinetului medical.”

7. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:

”Art. 8 – Cabinetele medicale pot realiza venituri conform prevederilor art. 140 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

8. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins:
”Art. 10 – Reprezentarea cabinetului medical în raporturile juridice și profesionale se poate realiza de medicul titular al cabinetului medical, de grupul de medici sau medicul delegat de medicii asociaţi, de reprezentantul legal al unității în structura căreia este înființat cabinetul.

9. Articolul 11 se abrogă

10. La articolul 12, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
”(1) Cabinetele medicale sunt obligate să raporteze direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, în a cărei arie de competență funcționează, indicatorii statististici realizați din activitatea desfășurată, conform reglementărilor specifice emise în acest sens de Ministerul Sănătății.”

11. Articolul 13 se modifică și va avea următorul cuprins:
”Art. 13 – (1) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei funcționarea cabinetelor medicale fără deținerea certificatului de înregistrare prevăzut la art. 5 alin. (2).
(2) În cazul în care personalul împuternicit prevăzut la alin.(4) constată neîndeplinirea obligațiilor de raportare prevăzute la alin.(1) al art. 12, acesta va întocmi un proces verbal cu termen de remediere.
(3) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei repetarea abaterii prevăzute la alin.(2) referitoare la obligația de raportare a indicatorilor statististici realizați din activitatea desfășurată.
(4) Constatarea şi aplicarea sancţiunilor se face de către personalul împuternicit de ministrul sănătăţii, din cadrul Inspecţiei Sanitare de Stat şi al direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.”

8. Articolele 15 – 17 se abrogă.

Art. II – Punctul 11 al articolului I intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data întrării în vigoare a prezentei ordonanțe.

UMF ”Carol Davila” din București ocupă prima poziție între universitățile și instituțiile de cercetare din țară

0

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București își consolidează poziția de lider în învățământul superior medical din România, ocupând locul întâi între universitățile și instituțiile de cercetare din țară, cu peste 2.000 de articole științifice publicate și un număr mare de citări ale acestora.

Conform datelor specifice din Web of Science, platforma de evaluare Clarivate, pentru anul 2024 sunt indexate 2.087 de documente (1286 articole, 489 reviews) cu afiliere Carol Davila University of Medicine & Pharmacy.

Documentele au fost citate de 3.500 de ori, cu un impact al citărilor normalizat per categorie de 1.68. Un număr de 26 articole sunt incluse în categoria Highly Cited Papers (articolele științifice care se află în top 1% al lucrărilor cel mai des citate la nivel global, în cadrul unui anumit domeniu de cercetare și pentru o anumită perioadă de timp) și șase documente în categoria Hot Papers (articolele științifice recente care au primit un număr foarte mare de citări într-un timp scurt și care indică trenduri științifice emergente). Indicele Hirsch (h-index) total al documentelor publicate este 16.

Aproximativ 80% din documente sunt publicate în regim Open Access (1.613 documente).

La nivelul analizei documentelor publicate pe teritoriul României în anul 2024, UMF ”Carol Davila” deține locul întâi între universitățile și instituțiile de cercetare din țară.

Cele mai numeroase articole au fost publicate în domeniile Medicine General Internal – 592 documente, Biochemistry Molecular Biology – 211 documente, Pharmacology Pharmacy – 158 documente, Chemistry Multidisciplinary – 124 documente, Cardiac Cardiovascular Systems – 123 documente.

„Această nouă recunoaștere internațională a Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București este, în mod categoric, rodul activității științifice intense a comunității noastre academice care reușește să deschidă noi și noi perspective cercetării din domeniul medical și să dezvolte permanent plaja educațională pentru a oferi tuturor studenților noștri nu doar oportunitatea de a studia în cea mai bună universitate din țară, dar și privilegiul de a interacționa cu dascăli de valoare internațională incontestabilă și, preluând exemplul acestora să ducă în Excelsior tradiția și valorile Universității noastre. De aceea, țin să mulțumesc întregii comunități academice pentru efortul susținut, pentru abnegația și dăruirea pe care le atribuie permanent în tot ceea ce înseamnă dezvoltarea științifică și educațională a Universității și , în fond, a medicinei românești în tot ansamblul său”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul UMF ”Carol Davila” din București.

Membrii comunității academice a Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București, beneficiari ai unor acorduri instituționale încheiate cu edituri internaționale sau beneficiari ai acordurilor transformative negociate la nivel național de către Asociația Universităților, Institutelor de Cercetare-Dezvoltare și Bibliotecilor Centrale Universitare din România au publicat articole științifice la numeroase edituri internaționale prestigioase: 962 documente MDPI, 265 documente Springer Nature, 137 documente Elsevier, 122 documente Wiley, 64 documente Oxford University Press.

Datele sunt extrase din platforma Clarivate Web of Science, la 15 ianuarie 2025, folosindu-se Advanced Search Query Builder CU=Romania, Limitarea căutării la anul 2024, Analyze Results, Affiliations.

SJU Miercurea-Ciuc: Incendiu la un salon al Secției de chirurgie. Șase pacienți au fost evacuați

Un incendiu a izbucnit, miercuri noapte, la un salon al Secției de chirurgie a Spitalului Județean de Urgență Miercurea-Ciuc. Șase pacienți au fost evacuați în siguranță de personalul medical.

„La fața locului au fost mobilizate două echipaje de pompieri militari din cadrul Detașamentului Miercurea Ciuc, cu două autospeciale de stingere”, potrivit ISU Harghita.

La sosirea echipajelor de intervenție, incendiul era lichidat de către personalul medical, care a procedat și la evacuarea, în siguranță, a șase pacienți din salonul afectat de incendiu.

„Pagubele materiale înregistrate în urma producerii evenimentului au constat într-o saltea și o parte dintr-o noptieră”, a precizat ISU Harghita.

Cauza probabilă a izbucnirii incendiului a fost focul deschis în spații închise, a mai transmis sursa citată.

Boala de reflux gastroesofagian: Simptomele persistente sau netratate pot duce la complicații severe

Boala de reflux gastroesofagian este una dintre cele mai întâlnite boli digestive, care afectează milioane de oameni. „Deși pare o problemă minoră de sănătate, simptomele persistente sau netratate pot duce la complicații severe”, atrage atenția dr. Greta Dancu, medic specialist gastroenterologie, la Spitalul Clinic CF Timișoara.

Potrivit sursei citate, afecțiunea se manifestă atunci când conținutul stomacului, inclusiv acidul gastric, ajunge înapoi în esofag, iritând mucoasa esofagiană.

„Persoanele care suferă de această boală se confruntă cu senzații de arsură în capul pieptului, regurgitări și uneori chiar cu dificultate la înghițirea mâncării”, a explicat dr. Greta Dancu.

Boala poate fi cauzată de „slăbirea” sfincterului esofagian inferior care nu mai reușește să împiedice refularea conținutului stomacului, atrage atenția medicul.

Printre factorii de risc se numară: consumul de alimente grase, picante sau acide, obezitatea, fumatul sau consumul de alcool, dar și utilizarea unor medicamente.

„Diagnosticul se stabilește pe baza istoricului medical și al simptomelor, a unor analize medicale, dar pot fi necesare și investigații suplimentare, printre care se numară endoscopia digestivă. Netratată, boala poate duce la apariția unor complicații printre care se numară esofagita, ulcerul esofagian, stenoza esofagiană sau chiar cancerul esofagian în cazuri extreme, neglijate,dar în care coexistă și alți factori de risc. Tratamentul include schimbarea stilului de viață, prin scăderea greutății corporale, evitarea alimentelor declanșatoare, administrarea unor medicamente, o cură terapeutică și, în cazuri extreme, intervenții chirurgicale”, a mai spus medicul.

INSP: 162 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, în creștere cu 86,2% față de săptămâna precedentă

162 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, în creștere cu 86,2% față de săptămâna precedentă, au fost înregistrate în perioada 6 – 12 ianuarie. 52 dintre cazurile noi sunt la pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare, a informat Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).

În același interval, au fost raportate șapte decese cauzate de COVID-19. Astfel, au fost raportate patru decese noi și trei raportate la mai mult de o săptămână de la data înregistrării, toate persoanele având comorbidități.

Până în prezent, 69.243 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat în România.

În țara noastră au fost înregistrate, până în prezent, 3.582.293 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

În ultima săptămână au fost efectuate 776 de teste RT-PCR și 16.068 de teste rapide antigenice. Rata pozitivității a fost de 1%.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 14.039.058 de teste RT-PCR și 15.169.720 teste rapide antigenice.