ULTIMELE ARTICOLE

13 iunie, Ziua mondială de conştientizare a albinismului

Ziua mondială de conştientizare a albinismului este marcată, în fiecare an, la 13 iunie.

Decizia marcării zilei a fost luată de ONU la 18 decembrie 2014, pentru a atrage atenţia asupra necesităţii de a elimina discriminarea persoanelor care prezintă la naştere această condiţie.

Tema zilei în 2024 este „10 ani de marcare a Zilei internaţionale de conştientizare a albinismului: Un deceniu de progres colectiv”. Tema invită la sărbătorirea paşilor făcuţi în cadrul mişcării, cu un angajament reînnoit pentru viitor, la evidenţierea eforturilor grupurilor civice din întreaga lume, la reflecţia asupra schimbărilor legale, politice şi practice, necesare pentru a asigura exercitarea deplină şi egală a drepturilor de către persoanele cu albinism, potrivit albinism.org.

Albinismul este o condiţie rară, necontagioasă, moştenită genetic, prezentă la naştere. În aproape toate tipurile de albinism, ambii părinţi trebuie să poarte gena pentru ca aceasta să fie transmisă, chiar dacă nu au ei înşişi albinism. Condiţia se găseşte la ambele sexe, indiferent de etnie şi în toate ţările lumii. Albinismul are ca rezultat o lipsă de pigmentare (melanină) în păr, piele şi ochi, provocând vulnerabilitate la soare şi lumină puternică. Drept urmare, aproape toţi oamenii cu albinism sunt cu deficienţe de vedere şi sunt predispuşi la apariţia cancerului de piele. Nu există niciun remediu pentru absenţa melaninei. Persoanele cu albinism se confruntă cu multiple forme de discriminare în întreaga lume, această condiţie încă fiind înţeleasă profund greşit atât din punct de vedere social, cât şi medical. Aspectul fizic al persoanelor cu albinism este adesea obiectul unor credinţe şi mituri eronate influenţate de superstiţii, care favorizează marginalizarea şi excluderea lor socială. Acest lucru duce la diferite forme de stigmatizare şi discriminare, arată sursa citată.

Estimările privind prevalenţa bolii variază de la 1 din 5.000 la 1 din 15.000 de persoane, în Africa Sub-sahariană. În Europa şi America de Nord, 1 din 20.000 de oameni au această afecţiune. Cu toate acestea, datele privind prevalenţa albinismului rămân limitate.

Boala ficatului gras: Semnele și simpotmele apar de obicei în stadii avansate ale afecțiunii

Unul din trei adulți și unul din opt copii sunt afectați de boala ficatului gras, la nivel mondial. „Cauzele sunt reprezentate de alimentația necorespunzătoare, din punct de vedere al excesului caloric și al macrostructurii alimentației”, atrage atenția prof. univ. dr. Liana Gheorghe, precizând că semnele și simptomele apar în stadiile avansate ale afecțiunii.

„Cauzele sunt reprezentate de alimentația necorespunzătoare, din punct de vedere al excesului caloric și al macrostructurii alimentației, adică o alimentație, care nu numai că aduce mai multe calorii decât consumăm într-o zi, care este bazată pe consumul de carne, carne procesată sub formă de mezeluri, lactate grase, precum smântâna, frișca sau telemea, de excesul acesta de glucoză și fructoză din diferite alimente, de la prăjituri, până la produsele de patiserie sau băuturile îndulcite care sunt foarte la modă și extrem de variate și atrăgătoare. În schimb, o alimentație ar însemna cereale integrale, uleiuri vegetale, în special de măsline, nuci, alune, semințe, foarte multe fructe și legume, pește dacă se poate și mai rar carne roșie sau carne procesată ori tocată”.

Boala ficatului gras poate afecta pe oricare dintre noi. Principalii factori determinanți sau asociați cu această afecțiune sunt obezitatea, diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arterială și alte afecțiuni cardio-vasculare, dislipidemie. În cazul pacienților cu acest profil metabolic, riscul de a avea una din formele de boală steatozică hepatică este de  peste 70%.

„De obicei, semnele și simptomele apar când boala a ajuns departe, o preciroză sau ciroză și are semnele obișnuite ale acestui stadiu avansat de boală. Totuși, ne putem da seama și ne putem gândi că o avem într-un anumit context metabolic. Riscul de a avea ficat gras și ficat gras cu steatohepatită și cu fibroză cu predispoziție la ciroză este de aproximativ 70-75% la persoanele obeze cu index de masă corporală de peste 30, la persoanele cu dislipidemie, hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, la persoanele cu diabet zaharat. Deci, există un context metabolic care te face să te gândești. 70-75% dintre acești oameni au ficat gras în diferite stadii. După aceea, simptomele sunt vagi și nespecifice, dar ar trebui să ne atragă atenția o durere constantă sau care recidivează în partea dreaptă superioară a abdomenului, în dreptul ficatului, un disconfort, o durere care revine în a doua parte a zilei când ești mai obosit, o stare de oboseală inexplicabilă, raportată la activitatea pe care o faci, o minte încețoșată, o lipsă de concentrare, de atenție. Genul acesta de simptome, foarte vagi și nespecifice, ar trebui, totuși, să reprezinte, atunci când persistă, un semnal de alertă. Apoi, ne putem confirma suspiciunea, făcând niște analize banale la medicul de familie, analizele uzuale pe care medicul de familie le recomandă în controlul anual”, a declarat prof. univ. dr. liana Gheorghe.

Nicio vârstă și niciunul dintre noi nu este scutit

Nicio vârstă și niciunul dintre noi nu este scutit de boala ficatului gras, atrage atenția medicul.

„În general, trebuie să pornim de la aceste principii dacă ești obez, dacă ai diabet, dislipidemie, hipertensiune în familie,  trebuie să fii îngrijorat chiar de la vârste tinere, 20-25 de ani. Screeningul și o atenție deosebită raportată la vârstă se recomandă după vârsta de 50 de ani”, atrage atenția medicul.

La nivel mondial, unul din opt copii are ficatul gras, iar „obezitatea a început să fie o problemă care ridică o alertă grozavă în întreaga lume”, avertizează prof. univ. dr. Liana Gheorghe.

„La copii, aș putea să spun că sunt mai multe cauze, pornind de la lucrurile care nu țin de copil și de familia lui, adică de situațiile de sănătate publică: permisiunea de a avea la poarta școlii trei chioșcuri, care vând tot felul de croissante, dulciuri, băuturi indulcite, faptul că în școli încă educația fizică este considerată o materie derizorie și înlocuită de multe ori cu meditația la matematică.  Copiii trebuie încurajați să facă sport, orele de educație fizică să fie respectate (…). Apoi, sunt lucrurile individuale care țin de familie, felul în care mama îl încurajează să mănânce vegetale, sunt mulți copiii care nu pun gura pe vegetale, pe lugume crude. De asemenea, este extrem de important ca cei mici să fie scoși în aer liber, să nu fie lăsați în casă cu calculatorul de la doi ani, de la trei ani. Trebuie să revenim la ceea ce s-a întâmplat în copilăria noastră, când ne dădeau părinții afară în fața blocului sau în curte și ne jucam. Deci, cam asta ar trebui încurajat. Până la urmă, obezitatea, existența aceasta a ficatului gras la o mare proporție de populație, începând de la vârstă fragedă, din copilărie, este un barometru al sănătății metabolice ale unei populații. Am avut oameni de la 18 ani, iar noi, intr-o clinică de specialitate, avem toate tipologiile, adică avem copii supraponderali, am văzut tineri la 18-20 de ani cu index de masă corporală de obezitate morbidă. Lucrul acesta se poate întâmpla la orice vârstă”, a explicat prof. univ. dr. Liana Gheorghe.

Nu există o medicație specifică aprobată pentru boala ficatului gras

Prevenirea bolii ficatului gras se realizează prim asumarea unui stil de viață care promovează sănătatea ficatului și care constă într-un regim alimentar normocaloric, fără excese alimentare, cu evitarea alimentelor procesate. Nu există, încă, medicamente specific înregistrate pentru această afecțiune.

„Dacă pentru diabetul zaharat, pentru obezitate avem o multitudine de medicamente acum, pentru ficatul gras nu avem o medicație specifică aprobată, care să reducă inflamația, fibroza și grăsimea din ficat. Punetm obține asta, scăzând paicentul în greutate cu medicamente anti-obezitate, dar nu există o medicație specifică. Cercetarea se mișcă în domeniul acesta, sigur că în momentul de față avem niște resurse: vitamina E, pioglitazona. Deci, sunt niște medicamente care au fost documentate a face bine la  pacienții cu ficat gras, 800 mg pe zi de vitamina E e dovedită în studii și pioglitazona de asemenea, mai fac bine hepatoprotectoare de toate felurile. Trebuie să spun că, în sfârșit, cred că acum două-trei luni în urmă, a apărut primul medicament aprobat condiționat deocamdată și doar în Statele Unite ale Americii, dar probabil că va veni și în Europa, pentru ficatul gras, pentru că s-a dovedit într-un studiu de 52 de săptămâni că scade gradul de fibroză cu unu, pe o scală de la 0 la 4, și că rezolvă inflamația, adică hepatita. El se numește resmetirom și este un agonist de receptor de hormon tiroidian specific ficatului. Multe asemenea medicamente sunt în faze diferite de cercetare. Chiar dacă acum acești pacienți nu nu au soluție formidabilă terapeutică, cu siguranță că în următorii doi-cinci ani vor fi multiple”.

În lume, unul din trei oameni este afectat de boala ficatului gras, adică un miliard de persoane, dintre care formele de hepatită și de ciroză se întâlnesc la 115 milioane de oameni în lume,, fiind anticipată o creștere de am 1% pe an, afirmă medicul.

„În România, noi am făcut niște studii pe populația să spunem din programele acesta de screening al hepatitelor virale, populație care avea cu totul alte probleme și mulți dintre ei aveau obezitate, sindrom metabolic și ficatul gras l-am întâlnit cam la 25% dintre pacienții noștri”, a mai spus prof. univ. dr. Liana Gheorghe.

Asociația Română pentru Afecțiuni Hepatice și Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România au organizat, joi, o acțiune într-un parc din Capitală, la care au participar medici și pacienți, prin care au promovat exercițiul fizic și “alimentația verde”, ca metode de combatere a bolii ficatului gras și de restaurare a sănătății hepatice.

Lege promulgată: Prevenirea infecţiei asociate asistenţei medicale, obiectiv major naţional şi o obligaţie a autorităţilor. Ce amenzi sunt prevăzute

Prevenirea infecţiei asociate asistenţei medicale (IAAM) este obiectiv major naţional şi o obligaţie a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, iar nerespectarea prevederilor în acest sens duce la o amendă de până la 20.000 de lei, conform completărilor la Legea privind prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile medicale şi din centrele rezidenţiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate din România, promulgată, miercuri, de preşedintele Klaus Iohannis.

Actul normativ reglementează cadrul general pentru prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale – IAAM, cu scopul de a creşte nivelul de siguranţă a pacienţilor internaţi în unităţile sanitare publice sau private, precum şi a persoanelor asistate din instituţiile medico-sociale şi de îngrijiri paliative, de stat sau private.

Prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale constituie un obiectiv major naţional, întrucât aceste infecţii reprezintă principala ameninţare la adresa siguranţei pacienţilor îngrijiţi în unităţi sanitare şi instituţii medico-sociale şi de îngrijiri paliative, stipulează legea.

Conform acesteia, îndeplinirea tuturor măsurilor legale pentru prevenirea şi controlul IAAM constituie o obligaţie a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a reţelelor de unităţi sanitare private, a întregului personal medical şi auxiliar al acestor unităţi, precum şi a pacienţilor şi a persoanelor care accesează unităţile sanitare sau instituţii medico-sociale şi de îngrijiri paliative.

Neîndeplinirea măsurilor prevăzute se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 20.000 de lei pentru persoane juridice şi de la 5.000 de lei la 10.000 de lei pentru persoane fizice.

Operație în premieră la Clinica ORL a Spitalului “Marie Curie“: Cel mai mic copil din România care a primit un implant cohlear

Un băiețel în vârstă de doar 8 luni, care s-a născut cu hipoacuzie bilaterală profundă, a fost operat în această dimineață la Clinica ORL a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Skłodowska Curie”.

Unicitatea intervenției este reprezentată de vârsta fragedă a copilului, acesta fiind cel mai mic pacient din România care a beneficiat de un implant cohlear.

Echipa medicală care a realizat intervenția chirurgicală a fost condusă de prof. univ. dr. Dan Cristian Gheorghe, șeful Clinicii ORL din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Skłodowska Curie”. Din echipa medicală a făcut parte și dr. Alexandra Neagu, medic primar ORL cu competență în audiologie.

“Complexitatea intervenției a fost dată de vârsta fragedă a pacientului. Vorbim de un tratament modern, pentru o afecțiune sever invalidantă. Copiii cu pierdere profundă de auz, implantați la vârste cât mai mici, au șanse mult mai mari de a se integra în societate și de a duce o viață normală, fără sprijin suplimentar. Acest lucru reprezintă un avantaj atât pentru copil, cât și pentru societate”, a declarat prof. univ. dr. Dan Cristian Gheorghe.

Potrivit specialiștilor, cu cât implantarea este realizată precoce, efectele produse de lipsa auzului în dezvoltarea neurocognitivă a copilului sunt recuperate mai rapid, permițând încă din prima copilărie dezvoltarea armonioasă a acestuia. Astfel, experții consideră că orice zi în care copiii aud mai devreme contribuie semnificativ la reducerea decalajelor, dezvoltarea acestora apropiindu-se
mai mult de cea a copiilor născuți fără deficiențe de auz.

“Pentru o intervenție precoce în recuperarea hipoacuziei, este nevoie de screening auditiv și de un diagnostic audiologic efectuat cât mai rapid. Implantul cohlear la această vârstă permite o dezvoltare a limbajului apropiată de a copiilor normal auzitori“, a declarat dr. Alexandra Neagu, medic primar ORL cu competență în audiologie.

Realizarea acestei intervenții a fost posibilă datorită eforturilor familiei, care a achiziționat implantul din fonduri proprii, întrucât în spitalele din România există lungi liste de așteptare pentru astfel de intervenții. Din această cauză, mulți copii sunt implantați târziu, ceea ce le afectează semnificativ dezvoltarea limbajului. Această situație impune eforturi considerabile din partea sistemului educational, dar mai ales a părinților sau a familiei extinse, pentru a asigura o integrare de succes în școli și pentru a oferi șanse similare de dezvoltare cu copiii care s-au născut cu auzul normal.

Conform estimărilor, peste 3.500 de persoane din România sunt încadrate în grade de  invaliditate cu afecțiuni ale urechii.

Pe lângă impactul emoțional, din punct de vedere economic, o finanțare adecvată, care ar elimina listele de așteptare pentru astfel de intervenții, ar conduce la costuri mult mai mici față de cele pe care le implică asistența persoanelor cu deficit de auz tratabil pe parcursul vieții.

Cum funcționează implantul cohlear?

Implantul cohlear este un dispozitiv medical conceput să înlocuiască funcția urechii interne afectate. Spre deosebire de aparatele auditive, care amplifică sunetul și îl transmit către timpan, implantul cohlear preia semnalele sonore din exterior, le transformă în impuls electric și le transmite direct către nervul auditiv.

Hipoacuzia neuro-senzorială bilaterală severă sau profundă, cunoscută și sub denumirea de surditate, poate fi tratată cu un implant cohlear dacă nervul auditiv este funcțional, dar urechea internă nu poate transmite corect sunetele către acest nerv. Implantul cohlear permite astfel persoanelor afectate să audă, ocolind porțiunea disfuncțională a urechii interne.

Primul deces uman din cauza gripei aviare de tip H5N2: Un bărbat de 59 de ani din Mexic

Un prim caz global de deces uman din cauza gripei aviare de tip H5N2 a fost înregistrat în Mexic, a anunţat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

„Acesta este primul caz uman de infecţie confirmat de laborator cu virusul gripal A(H5N2)”, a subliniat OMS într-un buletin epidemiologic, relatează AFP, citată de Agerpres.

Tulpina H5N2 este diferită de cea (H5N1) legată de actuala epidemie înregistrată la vaci în Statele Unite şi pentru care au fost raportate trei cazuri la oameni.

În vârstă de 59 de ani, persoana a decedat la 24 aprilie într-un institut de specialitate din capitala mexicană la câteva ore după ce fusese spitalizată, a indicat sursa citată. Ministerul Sănătăţii din Mexic a precizat că este vorba de un bărbat.

Pacientul a prezentat febră, dificultăţi de respiraţie, diaree, greaţă şi stare generală de rău pe 17 aprilie, a indicat OMS, care a fost sesizată în legătură cu acest caz pe 23 mai.

Persoana nu a avut „niciun contact” cunoscut cu păsări de curte sau alte animale, dar avea deja numeroase probleme de sănătate, a subliniat OMS.

Şoferul ambulanţei care a accidentat un pieton, cercetat disciplinar

Comisia de disciplină a Serviciului de Ambulanţă Bucureşti -Ilfov (SABIF) declanşează cercetarea disciplinară în cazul ambulanţierului care a provocat un accident miercuri seară, în timp ce se deplasa în misiune cu o ambulanţă de transport neasistat.

„Este vorba despre un ambulanţier care s-a prezentat la serviciu în seara zilei de 05.06 şi, în timpul unei misiuni, a lovit uşor o persoană fără adăpost din Bucureşti, care traversa neregulamentar strada. Organele de specialitate ale Poliţiei au constatat că acest conducător auto consumase băuturi alcoolice, având o alcoolemie de 0,23%. Comisia de disciplină va analiza acest caz şi activitatea revizorului SABIF, din tura respectivă, care nu a respectat procedura existentă în ceea ce priveşte testarea şoferilor, cu alcooltestul, la înscrierea în programul de lucru”, informează SABIF.

Potrivit sursei citate, la SABIF există procedură operaţională privind testarea cu alcooltestul pentru toţi conducătorii auto la înscrierea în program.

SABIF transmite că miercuri seara ambulanţierul în cauză a întârziat la programul de lucru cu jumătate de oră, fapt menţionat şi pe foaia de parcurs.

Totodată, din cauza faptului că existau cazuri în aşteptare, revizorul a urgentat intrarea în programul de lucru fără a respecta procedura, respectiv fără a efectua testarea cu alcooltestul, în cazul prezentat.

„Cei doi colegi vor suporta consecinţele legale pentru faptele lor. La SABIF avem toleranţă 0 pentru cei care încalcă voit conduita profesională. Este inadmisibil consumul de alcool, dar şi neaplicarea procedurilor pe care noi le avem şi pentru care organizăm sesiuni de instruire permanente. Este de notorietate nevoia stringentă de personal suplimentar în cadrul serviciului, având în vedere deficitul de personal cu care ne confruntăm de ani de zile, însă avem proceduri clare care nu pot fi încălcate, indiferent de situaţie”, a declarat dr. Alis Grasu, managerul SABIF.

Persoana fără adăpost care a fost lovită de ambulanţă a fost transportată imediat la Spitalul de Urgenţă Floreasca şi se află în stare bună, externată, în afara oricărui pericol.

Metodologia de screening pentru cancerul de col uterin, lansată în dezbatere publică de Ministerul Sănătății

Ordinul privind aprobarea metodologiei de screening pentru cancerul de col uterin a fost lansat în dezbatere publică de Ministerul Sănătății.

„Scopul metodologiei este de a furniza un cadru unitar și structurat de furnizare a  serviciilor medicale de screening  pentru cancerul de col uterin, în condiții de control și asigurare a calității serviciilor medicale și de a asigura accesul echitabil al tuturor persoanelor eligible, indiferent de statutul socio-economic, la servicii medicale preventive de egală calitate și siguranță pentru reducerea morbidității și mortalității prin cancer de col uterin”, se arată în Ordin.

Potrivit sursei citate, serviciile medicale de screening se furnizează în mod  organizat pe baze populaționale, cu asigurarea întregului lanț de servicii medicale care au ca rezultat infirmarea riscului de a dezvolta cancer sau confirmarea diagnostică a persoanelor cu rezultate pozitive la test și preluarea în tratament, în condiții de management al calității, monitorizare continuă și evaluare a impactului, precum și în condițiile unui raport beneficiu-risc supraunitar.

„Prezenta metodologie se aplică tuturor unităților sanitare publice și private care furnizează serviciile de screening pentru cancerul de col uterin.Unitățile sanitare publice și private care furnizează servicii de screening pentru cancerul de col uterin au obligația de a raporta către Institutul Național de Sănătate Publică efectuarea serviciilor în conformitate cu Fișa unică de raportare a serviciilor de screening pentru cancerul de col uterin din anexa nr.2 care face parte integrantă din prezentul ordin”, mai prevede actul normativ pus în dezbatere publică.

Metodologia de screening pentru cancerul de col uterin se actualizează ori de câte ori este cazul, în concordanță cu evidențele științifice și în conformitate cu recomandările Inițiativei Comisiei Europene pentru cancerul de col uterin.

„Structurile de specialitate ale Ministerului Sănătății, direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, membrii comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate,  unitățile sanitare publice și private, precum și personalul medical implicat în furnizarea de servicii medicale de screening pentru cancerul de col uterin vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin”, se mai arată în Ordin.

Metodologia de screening pentru cancerul de col uterin

Cancerul de col uterin este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer și cauze de deces prin cancer la femei la nivel mondial. România continuă să înregistreze cea mai ridicată incidenţă şi mortalitate prin cancer de col uterin la nivel european.

Cancerul de col uterin poate fi prevenit prin vaccinare şi screening și se poate vindeca, dacă este depistat la timp și tratat adecvat.

Peste 95% din cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infecţia cu virusul papiloma uman (HPV), un virus care infectează epiderma și mucoasele. Din cele peste 120 de tipuri de HPV, Agenția Internațională de cercetare a Cancerului a clasificat 12 tipuri au fost clasificate ca tipuri de risc oncogenic înalt, clasa 1: 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59. Tipul HPV 68 a fost încadrat în clasa de „risc probabil înalt” (2A), iar tipul HPV66 în grupa cu „risc posibil înalt” sau mediu (2B).

Obiectivele metodologiei:

  • Asigurarea calității și siguranței serviciilor medicale de testare, confirmare diagnostică și tratament;
  • Furnizarea cadrului de implementare, management, monitorizare și evaluare a serviciilor de screening;
  • Furnizarea cadrului de monitorizare și evaluare pentru asigurarea accesului egal și echitabil al tuturor femeilor eligible la servicii de egală calitate și siguranță.

Populația țintă pentru screening sunt în principal femeile din grupa de vârstă 25-65 de ani, fără semne și simptome de cancer de col uterin, femei inactive sexual, femei cu semne și simptome ale unei afecțiuni a colului uterin.

Furnizarea serviciilor de screening în mod organizat pe baze populaționale pentru cancerul de col uterin trebuie realizată astfel încât să fie asigurată eficacitatea, siguranța și cost-eficiența.

Screeningul implică un standard de acoperire, definirea populației țintă și a intervalelor de screening recomandate, precum și proceduri de identificare a femeilor eligibile.

De asemenea, procedura de screening presupune colectarea și actualizarea datelor demografice ale femeilor eligibile, un proces organizat de comunicare cu femeile eligibile, mijloacele care să permită accesul și participarea femeilor eligibile, consemnarea și evidența istoricului de screening, proceduri de documentare și raportare a urmăririi și finalizării cazurilor pozitive, management clinic al cazurilor și management operațional al cadrului de furnizare a serviciilor de screening, un sistem de raportare și monitorizare a performanței furnizării serviciilor, precum și mecanisme și instrumente de evaluarea serviciilor.

Metodologia poate fi consultată AICI

Ministerul Sănătății: Ordinul privind aprobarea metodologiei de screening pentru cancerul colorectal, în dezbatere publică

Ordinul privind aprobarea metodologiei de screening pentru cancerul colorectal a fost pus în dezbatere publică de către Ministerul Sănătății.

”Scopul metodologiei este de a furniza un cadru unitar și structurat de furnizare a serviciilor medicale de screening  pentru cancerul colorectal, în condiții de control și asigurare a calității serviciilor medicale și de a asigura accesul echitabil al tuturor persoanelor eligibile, indiferent de statutul socio-economic la servicii medicale preventive de egală calitate și siguranță pentru reducerea morbidității și mortalității prin cancer colorectal”, se arată în Ordin.

Serviciile medicale de screening se furnizează în mod  organizat pe baze populaționale, cu asigurarea întregului lanț de servicii medicale care au ca rezultat infirmarea riscului de a dezvolta cancer sau confirmarea diagnostică a persoanelor cu rezultate pozitive la test și preluarea în tratament, în condiții de management al calității, monitorizare continuă și evaluare a impactului, precum și în condițiile unui raport beneficiu-risc supraunitar.

”Prezenta metodologie se aplică tuturor unităților sanitare publice și private care furnizează serviciile de screening pentru cancerul colorectal. Unitățile sanitare publice și private care furnizează servicii de screening pentru cancerul colorectal au obligația de a raporta efectuarea serviciilor în registrul de screening pentru cancerul colorectal de la nivelul Institutului Național de Sănătate Publică, în conformitate cu Fișa unică de raportare a serviciilor de screening pentru cancerul colorectal din anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin”, arată sursa citată.

Metodologia de screening pentru cancerul colorectal

Cancerul colorectal este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer și cauze de deces prin cancer la nivel mondial. În România se înregistrează anual aproximativ 13.500 de cazuri noi de cancer colorectal, reprezentând a doua cauză de cancer la femei și a treia la bărbați, arată documentul.

Mortalitatea prin cancer colorectal a crescut cu 8% în perioada 2011-2019 și se estimează că până în anul 2040 aceasta va înregistra o creștere de 9,4% la femei și de 16,6% la bărbați. Anual se înregistrează 7.300 de decese prin cancer colorectal, reprezentând a doua cauză de deces prin cancer.

Peste o treime din decesele prin cancer colorectal ar putea fi evitate printr-un furnizarea riguroasă a serviciilor de screening adresate persoanelor care prezintă risc crescut.

Prin caracteristicile sale, cancerul colorectal este o patologie care poate fi prevenită prin screeningul și supravegherea persoanelor asimptomatice.

”Screeningul joacă un rol esențial în prevenirea și depistarea precoce a acestei boli. S-a demonstrat că screeningul organizat pe baze populaționale reduce incidența și mortalitatea prin cancer colorectal. Screeningul organizat pe baze populaționale, cu raportarea sistematică a rezultatelor, asigură eficiența, cost-eficacitatea și siguranța pentru toți participanții. Screeningul oportunist este descurajat, pentru că nu asigură monitorizarea persoanelor cu rezultate pozitive, accesul echitabil al tuturor pacienților eligibili și nici nu permite evaluarea impactului asupra indicatorilor de moralitate și morbiditate”, se arată în metodologie.

Populația țintă este formată din femei și bărbați din grupa de vârstă 50-74 ani de ani, fără semne și simptome de cancer colorectal, persoane cu semne și simptome ale unei afecțiuni a colonului sau rectului.

Testul de screening cuprinde un test imunologic cantitativ, pentru depistarea hemoragiilor oculte în materiile fecale prin test imunochimic fecal (FIT), recomandat persoanelor cu risc mediu de a dezvolta cancer colorectal, și endoscopia digestivă inferioară, recomandată tuturor persoanelor eligibile aflate la risc înalt de a dezvolta cancer colorectal.

Metodologia poate fi consultată AICI 

UMF ”Carol Davila”, pe prima poziție a universităților din România, în topul Round University Ranking (RUR) World University Rankings

O nouă recunoaștere internațională a Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București vine din partea prestigiosului top Round University Ranking (RUR) World University Rankings care, în ediția de anul acesta, urcă instituția de învățământ superior pe primul loc între toate universitățile din România, atât în clasamentul global, cât și în ceea ce privește predarea – unul dintre principalele domenii evaluate de către prestigiosul top internațional, alături de cercetare.

Clasamentul din 2024, recunoscut de IREG Observatory on Academic Ranking and Excellence, analizează performanțele a peste 1.100 de universități.

Principalele domenii evaluate de clasament sunt predarea (40%) şi cercetarea (40%), urmate de diversitatea internaţională (10%) şi de sustenabilitatea financiară (10%), care sunt considerate domenii auxiliare, aşa cum se precizează în metodologia de realizare a RUR World University Rankings.

”Această nouă clasificare internațională a Round University Ranking (RUR) World University Rankings , care ne poziționează pe primul loc între universitățile din România, atât în clasamentul global, cât și în ceea ce privește domeniul – predarea, reprezintă o încununare a muncii și a eforturilor susținute de către întreaga noastră comunitate academică, motiv pentru care țin să mulțumesc în mod deosebit fiecărui membru în parte al acestei mari și frumoase familii a Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul UMFCD .

În clasamentul Round University Ranking (RUR) World University Rankings, pe domeniul predare, UMF ”Carol Davila” din București ocupă poziția 284, în timp ce în topul tuturor domeniilor evaluate îi revine poziția 610.

Pentru fiecare domeniu, Round University Ranking (RUR) World University Rankings urmăreşte o serie de indicatori, printre care pregătirea şi reputaţia internaţională a cadrelor didactice, numărul de citări ale publicaţiilor personalului didactic şi de cercetare, reputaţia internaţională a cercetărilor realizate în universităţi, numărul de studenţi şi de membri ai personalului administrativ care beneficiază de stagii internaţionale, dar şi veniturile instituţionale pentru personalul academic sau pentru studenţi.

Camera Deputaților: Asiguraţii au dreptul la servicii medicale pentru terapia durerii

Proiectul de lege potrivit căruia asiguraţii au dreptul şi la servicii medicale pentru terapia durerii a fost adoptat, luni, de plenul Camerei Deputaţilor.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea dreptului asiguratului la servicii medicale pentru terapia durerii, respectiv ansamblul de servicii medicale de diagnosticare, tratament şi monitorizare a pacienţilor de toate vârstele, copii sau adulţi, cu dureri acute sau cronice, având ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora prin controlul sau înlăturarea durerii.

Potrivit actului normativ, durerea este „experienţa senzorială şi emoţională neplăcută asociată sau semănând a fi asociată cu o leziune tisulară reală sau potenţială”.

Serviciile medicale pentru terapia durerii sunt definite în acest proiect drept „ansamblul de servicii medicale de diagnosticare, tratament şi monitorizare a pacienţilor de toate vârstele, copii sau adulţi, cu dureri acute sau cronice, având ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora prin controlul sau înlăturarea durerii”.

„Asiguraţii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea complicaţiilor ei, pentru recuperarea după boală şi pentru terapia durerii. În cazul asiguraţilor care beneficiază de serviciile medicale pentru terapia durerii, managementul durerii se realizează în cadrul medicinei bazate pe dovezi, în mod integrat şi interdisciplinar, pe baza ghidurilor de practică medicală, protocoalelor naţionale de practică medicală, protocoalelor operaţionale de practică medicală sau a protocoalelor terapeutice”, prevede proiectul.

În urma consultării cu organismele profesionale, Ministerul Sănătăţii, celelalte ministere şi instituţiile cu reţea sanitară proprie şi Ministerul Educaţiei elaborează strategia privind formarea profesională în managementul durerii a profesioniştilor, precum şi strategia privind educarea pacienţilor pentru prevenirea şi terapia durerii, mai stipulează actul normativ.

Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.