Terapii revolutionare in ajutorul creierului ranit

Refacerea fibrelor nervoase, inlocuirea neuronilor distrusi cu ajutorul celulelor susa sau stimularea capacitatilor de recuperare a sistemului nervos, toate acestea sunt abordari in pragul experimentarii la om, informeaza ziarul elvetian Le Temps.

”Ar fi nerealist sa doresti sa refaci toate capacitatile victimelor unei leziuni grave a maduvei spinarii. Dar speram, printr-un tratament aplicat in zilele imediat urmatoare dupa un accident, sa le permitem pacientilor sa recupereze o anumita mobilitate, sa poata merge cu ajutoare adaptate, sa pastreze continenta urinara. Ar fi deja un imens castig in ceea ce priveste calitatea vietii”, a afirmat cercetatorul Martin Schwab, profesor de stiinte neurologice la Universitatea si la Şcoala politehnica federala din Zurich. Nu este vorba de un proiect futurist, ci de un tratament in care sunt in curs primele teste asupra omului. O speranta de reparare a sistemului nervos nascuta din cercetarea in neurobiologie.

Oamenii de stiinta s-au intrebat de ce axonii – proiectiiile neuronilor care conduc influxul nervos – sunt incapabili sa creasca dupa ce au fost sectionati la adult, in timp ce inmuguresc si cresc in cursul dezvoltarii sistemului nervos. Martin Schwab este unul din neurologii care a descoperit cheia misterului: recresterea axonilor este blocata de o proteina, numita Nogo-A, prezenta in creierul si maduva spinarii adultului. ”Broasca a inventat-o in cursul evolutiei. Acest sistem de blocare asigura probabil avantajul unei stabilitati pentru sisteme nervoase complexe precum cele ale vertebratelor mari”, a explicat el.

Potentialul terapeutic al acestei descoperiri apare imediat. Martin Schwab si colegii sai au reusit sa produca anticorpi anti-Nogo-A. ”Cobai tratati imediat dupa o leziune incompleta a maduvei spinarii au recuperat miscarile membrelor mai repede, mai deplin si mai stabil in timp”, a afirmat cercetatorul.
Axonii care cresc din nou nu se conecteaza in acelasi loc ca cei distrusi. Dar ”o leziune medulara provoaca in toate cazurile o reorganizare masiva a intregului circuit nervos in amonte. La cobai, conexiunile se adapteaza la noua situatie restabilind partial functia pierduta. Este unul din rezultatele majore ale cercetarii din domeniul nostru in ultimii ani”, a mai spus Martin Schwab.

in prezent, cercetatorul colaboreaza cu industria farmaceutica si o retea de clinici specializate pentru a testa un tratament anti-Nogo-A facut in zilele imediat urmatoare dupa un traumatism al maduvei spinarii si urmat cateva saptamani. in functie de rezultatele acestei experimentari de etapa I, Martin Schwab spera sa poata testa acelasi tratament pentru a limita sechelele unor atacuri cerebrale.
Ramane de vazut daca inactivarea Nogo-A este lipsita de riscuri de instabilitate pentru creierul adult. Experimentele realizate pe primate au aratat ca Nogo-A este blocata timp de saptamani fara efecte nocive.

O alta speranta de reparare a creierului bolnav sunt celulele susa. Karl-Heinz Krause, profesor la Universitatea din Geneva si specialist in diferentierea celulelor neuronale a afirmat: ”Suntem capabili sa producem in vitro diferite tipuri de neuroni plecand de la celule susa ale embrionului. Acesti neuroni ar putea fi grefati prin injectare pentru a inlocui celulele distruse de maladii neurodegenerative precum Parkinson sau Alzheimer”.
Cu ajutorul unor specialisti in etica, neurologie, imunologie si medicina clinica, cercetatorul a lansat la Geneva un proiect multidisciplinar de terapie celulara a maladiei Parkinson. Partenerii au stabilit un plan de munca ce prevede experimentari clinice peste 4 sau 5 ani.
Ce sanse de succes sunt? ”Pentru maladia Parkinson rezultatele obtinute pe cobai si primate ne dau mari sperante. Mai multe testari de tratament al leziunilor maduvei spinarii cu ajutorul unor celule susa embrionare au obtinut unda verde din partea autoritatilor in SUA”, a afirmat Karl-Heinz Krause.
Terapia maladiei Alzheimer se anunta mai incerta si mai indepartata din cauza complexitatii conexiunilor neuronilor afectati. Nu se stie daca neuroni tineri implantati in creiere adulte vor restabili conexiunile necesare inlocuirii celulelor afectate.
Celule susa nu vor fi folosite insa pentru incetinirea imbatranirii naturale. ”Creierul imbatraneste, dar fara ca aceasta sa provoace o diminuare importanta a memoriei sau inteligentei. Creierele batrane sunt mai eficiente in anumite sarcini, in mod tipic sintezele. Altfel spus, legendara intelepciune a varstnicilor este o realitate stiintifica”, a precizat Karl-Heinz Krause.
Alaturi de aceste terapii revolutionare, cercetatorii sunt interesati si de capacitatile de recuperare naturala a creierului. ”Creierul este in remodelare constanta. Neuronii cauta in permanenta sa stabileasca noi contacte sau sinapse cu vecinii lor”, a afirmat Dominique Muller, profesor la Universitatea din Geneva si specialist in mecanismele moleculare ale plasticitatii.

Sursa: Agerpres