Sindromul ”burnout”, asociat cu bataile neregulate ale inimii – studiu

Sindromul ”burnout”, cunoscut şi sub denumirea de epuizare vitala, din cauza caruia persoanele afectate se simt excesiv de obosite, lipsite de energie, demoralizate şi iritabile, ar putea fi asociat cu o afecţiune cu potenţial letal, conform unui studiu realizat in Statele Unite, citat luni de Press Association.
Fibrilaţia atriala este cea mai frecventa forma de aritmie cardiaca, o dereglare a ritmului normal de funcţionare a inimii.
Se estimeaza ca aproximativ 17 milioane de persoane din Europa şi 10 milioane din Statele Unite vor suferi de aceasta problema de sanatate pana anul viitor, avand astfel un risc mai mare de infarct, accident vascular cerebral şi deces.
Cu toate acestea, cauza exacta a fibrilaţiei atriale nu este deplin inţeleasa, potrivit Agerpres.
”Epuizarea vitala, denumita in mod obişnuit sindrom ‘burnout’, este de obicei cauzata de stres prelungit şi profund la locul de munca sau acasa. Acesta difera de depresie, care este caracterizata prin stare de tristeţe, de vinovaţie şi parere negativa despre propria persoana”, a explicat doctor Parveen Garg de la Universitatea din California de Sud.
”Rezultatele studiului nostru stabilesc mai departe efectul nociv pe care aceasta il poate provoca persoanelor care sufera de epuizare ce nu este analizata”, a precizat specialistul.
Cercetatorii au examinat peste 11.000 de persoane cautand indicii de epuizare vitala, iritabilitate, consum de antidepresive şi susţinere sociala deficitara. Subiecţii au fost ulterior monitorizaţi o perioada de aproape 25 de ani pentru a se observa eventuala apariţie a fibrilaţiei atriale.
Conform studiului, participanţii care prezentau cel mai ridicat nivel de epuizare vitala aveau un risc de 20% mai mare de a dezvolta fibrilaţie atriala comparativ cu cei care nu prezentau semne de sindrom ”burnout”.
in urma cercetarii nu au fost identificate asocieri intre iritabilitate, utilizarea de antidepresive sau susţinere sociala deficitara şi dezvoltarea fibrilaţiei atriale.
in studiul publicat in European Journal of Preventive Cardiology, oamenii de ştiinţa au notat ca sunt necesare cercetari suplimentare pentru a inţelege mai bine concluziile şi pentru a identifica modul in care pacienţii pot fi ajutaţi.
”Epuizarea vitala este asociata cu un nivel ridicat de inflamaţie şi activarea accentuata a raspunsului fiziologic al organismului la stres. Cand aceste doua lucruri sunt declanşate cronic, pot avea efecte grave şi daunatoare asupra ţesutului cardiac, ceea ce ar putea duce in cele din urma la dezvoltarea acestei aritmii”, a declarat Parveen Garg.
Sindromul ”burnout” a fost inclus in 2019 in Clasificarea internaţionala a maladiilor a Organizaţiei Mondiale a Sanataţii (OMS), care serveşte drept baza pentru stabilirea tendinţelor şi statisticilor in domeniul sanitar.
Burnout-ul, inclus in secţiunea consacrata „problemelor asociate” ocuparii forţei de munca sau şomajului, a primit numele de cod QD85. Aceasta problema este descrisa ca „un sindrom (…) ce rezulta din stresul cronic la locul de munca care nu a fost gestionat cu succes” şi care se caracterizeaza prin trei elemente: „o senzaţie de epuizare”, „cinism sau sentimente negative asociate muncii” şi „o eficienţa profesionala redusa”.
Registrul OMS precizeaza ca burnout-ul „se refera in mod specific la fenomene asociate contextului profesional şi nu ar trebui sa fie utilizat pentru a descrie experienţele din alte domenii ale vieţii”. OMS a precizat ulterior ca sindromul „burnout” este „un fenomen asociat muncii” şi nu o maladie.