Salvați Copiii România: Anchetă despre traumele pe care le trăiesc copiii refugiaților

0
248

Într-o lume plină de provocări, copiii refugiați ne învață despre reziliență, speranță și puterea comunității. O anchetă recentă realizată de Salvați Copiii arată o realitate profundă despre copiii dislocați de conflicte, în special cei din Ucraina, care se confruntă cu emoții grele și obstacole în educație.

În ultimii doi ani, peste 2 milioane de copii au fugit din ţările lor de origine spre Europa. Aceştia au fugit singuri sau împreună cu familiile lor, predominant din cauza conflictului devastator din Ucraina, precum şi a conflictelor din Siria, Afganistan, Republica Democrată Congo şi din alte state, sau din cauza sărăciei şi a impactului schimbărilor climatice din ţara lor de origine. Toţi aceşti copii s-au confruntat cu provocări semnificative, iar mulţi încă o fac.

Dacă mai mult de unu din trei copii (38%) care au fost nevoiţi să se refugieze din ţările lor declară că se simt mai puţin fericiţi de când şi-au părăsit ţara de origine, proporţia copiilor din Ucraina care au raportat tristeţe sau tensiune crescută a fost considerabil mai mare decât cea a copiilor refugiaţi proveniţi din alte ţări. Astfel, un studiu realizat de Salvaţi Copiii (Speranţă şi rău. Experienţele copiilor în căutarea siguranţei în Europa) a relevat niveluri similare de nefericire (57%, fie foarte nefericiţi, fie ceva mai puţin fericiţi) în rândul copiilor ucraineni chestionaţi. Dintre copiii refugiaţi din alte ţări decât Ucraina care au răspuns la anchetă, aproape un sfert (23%) nu merg la şcoală. Un număr mai mic de copii ucraineni nu merg deloc la şcoală (5%), dar este mult mai probabil ca aceştia să frecventeze şcoala online (18% doar online, 11% frecventează şi fizic şi online).

Voluntarii organizațiaei amintite evidențiază următoarele situații pe care le atașăm integral:

  • dintre copiii nevoiţi să se refugieze, cei ucraineni raportează într-o proporţie mai mare sentimente negative
  • dintre copiii refugiaţi din alte ţări decât Ucraina, aproape un sfert (23%) nu merg la şcoală
  • numărul de copii din Ucraina care speră să se reîntoarcă acasă e mai mare decât al celor din alte ţări afectate de conflicte

Potrivit datelor, proporţia copiilor din Ucraina care au raportat tristeţe sau tensiune crescută a fost considerabil mai mare decât cea a copiilor refugiaţi proveniţi din alte ţări; copiii raportează sentimente de furie (20%), disperare (17%), frică pentru viaţa lor (15%) şi coşmaruri recurente (12%). De asemenea, copiii refugiaţi resimt îngrijorare cu privire la viitor (45%), nelinişte (32%) şi dificultate de a dormi (31%).

Totodată, 56% dintre copiii refugiaţi din alte ţări decât Ucraina au declarat că s-au simţit în pericol pe parcursul călătoriei lor (comparativ cu 18% dintre copiii din Ucraina); în timp ce doar 38% dintre copiii mai mari şi 25% dintre copiii din alte ţări decât Ucraina au declarat că speră să se întoarcă acasă, peste jumătate dintre copiii mai mici (58%) şi 63% dintre ucraineni au răspuns afirmativ.

Dintre copiii refugiaţi din alte ţări decât Ucraina care au răspuns la anchetă, aproape un sfert (23%) nu merg la şcoală iar un număr mai mic de copii ucraineni nu merg deloc la şcoală (5%).

Copiii refugiaţi preferă să meargă fizic la şcoală

Dintre copiii din alte ţări decât Ucraina care au răspuns, aproape un sfert (23%) nu merg la şcoală. Un număr mai mic de copii ucraineni nu merg deloc la şcoală (5%), dar este mult mai probabil ca aceştia să frecventeze şcoala online (18% doar online, 11% frecventează şi fizic şi online). Peste o treime dintre copiii care au răspuns că nu au ajuns în ţara de destinaţie au indicat că nu sunt la şcoală.

Dintre copiii care frecventează şcoala fizic sau atât fizic, cât şi online, 87% şi-au exprimat preferinţa pentru educaţia cu prezenţă fizică faţă de cea online, iar 72% dintre copiii care frecventează şcoala fizic sau atât fizic, cât şi online au confirmat că se simt mai puţin singuri atunci când merg la şcoală fizic, iar 60% au confirmat că îşi pot face prieteni din ţara gazdă într-un cadru şcolar fizic. Acest lucru dublează cercetarea făcută de organizaţia Salvaţi Copiii în 2022 care descoperea „o relaţie directă între prezenţa la şcoală şi sentimentul de viaţă împlinită şi de apartenenţă al copiilor„.

„Fiecare copil dislocat din ţara sa trebuie să fie tratat cu demnitate, să-i fie satisfăcute nevoile esenţiale şi să i se respecte drepturile. O atenţie specială trebuie acordată sănătăţii psiho-emoţionale şi, în strânsă legătură, instrumentelor de integrare educaţională şi socială. Mersul la şcoală este esenţial pentru legăturile sociale şi, astfel, pentru bunăstarea emoţională a acestor copii”, subliniază Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.

Trei sferturi dintre copiii care au răspuns la chestionar au declarat că există servicii pe care le doresc sau de care au nevoie, dar la care nu au acces, indiferent de ţara de origine, de vârstă sau sex. Dintre acele servicii de care au nevoie, dar la care nu au acces, cele mai frecvente sunt locurile de practicare a hobby-urilor (cum ar fi sportul, muzica, arta), locurile de întâlnire cu prietenii sau de petrecere a timpului liber, urmate de servicii de sănătate sau medicale, precum accesul la un medic sau un spital.

Copiii refugiaţi manifestă emoţii negative şi îngrijorare faţă de viitor

Dificultăţile comune pe care le menţionează copiii refugiaţi includ îngrijorarea cu privire la viitor (45%), neliniştea (32%) şi dificultatea de a dormi (31%). Nouă din zece dintre copiii care au răspuns vorbesc cu cineva atunci când au nevoie, apelând adesea la părinţi, prieteni din ţara de origine şi colegi din ţara gazdă drept confidenţi. Cu toate acestea, mai puţin de unu din cinci a căutat asistenţă din partea serviciilor guvernamentale, ceea ce subliniază nevoia ca guvernele să facă serviciile de sănătate mintală şi de asistenţă psihosocială mai uşor disponibile şi mai adecvate pentru acest grup vulnerabil.

Emoţiile negative s-au manifestat cel mai frecvent ca sentiment de îngrijorare faţă de viitor (45%), nelinişte (32%), dificultăţi de a adormi sau insomnie (31%), lipsă de energie pentru a face sarcinile de zi cu zi (30%) şi singurătate (28%). Copiii raportează, de asemenea, sentimente de furie (20%), disperare (17%), frică pentru viaţa lor (15%) şi coşmaruri recurente (12%).

Cei mai mulţi copii s-au simţit în pericol pe parcursul drumului din ţara lor până la ţara în care s-au refugiat

Ancheta atenționează că un procent de 56% dintre copiii din alte ţări decât Ucraina au declarat că s-au simţit în pericol pe parcursul călătoriei lor (comparativ cu 18% dintre copiii din Ucraina), o mare parte raportând că au simţit acest pericol din cauza poliţiei (65%) şi a grănicerilor (50%), iar alţi 6 din 10 au spus că se simt în pericol din cauza contrabandiştilor.

Niciun copil din Ucraina care a răspuns la chestionar nu a spus că se simte în pericol din cauza poliţiei sau a traficanţilor, iar un procent mult mai mic (12%) a raportat că se simte în pericol din cauza grănicerilor. „Acest lucru poate fi explicat prin faptul că cetăţenii ucraineni pot călători fără viză în ţările europene – fără a fi necesar să fie introduşi ilegal peste graniţe, în timp ce copiii din ţări precum Siria şi Afganistan trebuie adesea să treacă neoficial pentru a putea solicita protecţie la frontierele unde autorităţile i-au respins violent” – precizează organizația.

În timp ce doar 38% dintre copiii mai mari şi 25% dintre copiii din alte ţări decât Ucraina au declarat că speră să se întoarcă acasă, peste jumătate dintre copiii mai mici (58%) şi 63% dintre ucraineni au răspuns afirmativ.

Copiii din Ucraina au menţionat în mod constant separarea de taţii lor, care nu pot părăsi ţara, conform legii marţiale

În total, 30% dintre reprezentanţii copiilor au declarat că au fost nevoiţi să-şi lase membrii apropiaţi ai familiei în ţara de origine.

Salvaţi Copiii a organizat, în perioada septembrie-noiembrie 2023, 18 discuţii de grup tematice care au implicat 95 de copii din şapte ţări, a intervievat 52 de profesori din 11 ţări şi a adunat răspunsuri la un chestionar detaliat de la peste 222 de copii şi 279 de reprezentanţi ai copiilor din 10 ţări. Participanţii la discuţiile de grup tematice au fost din Afganistan, Angola, Republica Democrată Congo, Etiopia, Gambia, Irak, Maroc, Siria şi Ucraina. Respondenţii la chestionar au fost din Algeria, Afganistan, Bangladesh, Iran, Irak, Nigeria, Pakistan, Somalia, Sudan, Siria şi Ucraina.

Bucureşti, 20-21 martie: Conferința internațională „Mai bine pregătiţi pentru integrarea copiilor migranţi – bune practici şi provocări”

Analiza nevoilor copiilor refugiaţi din Ucraina şi a copiilor migranţi în general, împreună cu propuneri de măsuri şi un schimb de experienţă complex cu alte state pe tema integrării copiilor şi familiilor migrante sunt dezbătute în cadrul conferinţei internaţionale „Mai bine pregătiţi pentru integrarea copiilor migranţi – bune practici şi provocări”, care are loc la Bucureşti în perioada 20-21 martie.

„Având în vedere dificultăţile în accesarea serviciilor de educaţie şi sociale, considerăm că preluarea practicilor de educaţie incluzivă şi de integrare din experienţa ţărilor care s-au confruntat anterior cu valuri de migraţie poate aduce îmbunătăţiri în abordarea problemelor de integrare educaţională a persoanelor din Ucraina şi a altor copii refugiaţi în România. Una dintre ţările de inspiraţie este Norvegia, ţară de destinaţie pentru migranţi, unde au fost adoptate politici şi practici axate pe o educaţie lingvistică adaptată pentru elevii care au o altă limbă maternă decât norvegiana. În acelaşi timp, alte practici şi proiecte care vizează integrarea socială a migranţilor în Norvegia şi în alte state, pot constitui, de asemenea, o sursă de inspiraţie” – transmite Salvați Copiii.

Conferinţa „Mai bine pregătiţi pentru integrarea copiilor migranţi – bune practici şi provocări” este una dintre activităţile proiectului „Better prepared for migrant children education – best practice transfer” care beneficiază de un grant de 180.000 Euro din partea Islandei, Liechtenstein şi Norvegiei, din fonduri SEE şi Norvegiene. Două vizite de studiu în Norvegia ale reprezentanţilor instituţiilor relevante la nivel central şi local din România completează schimburile de experienţă din cadrul iniţiativei bilaterale.

Până în prezent, Salvaţi Copiii România a oferit sprijin pentru 349.251 de persoane, dintre care 177.930 de copii ucraineni şi 171.321 de adulţi. Salvaţi Copiii a acordat o atenţie deosebită furnizării de servicii directe copiilor, părinţilor şi adulţilor vulnerabili, dezvoltând intervenţii rapide pentru a răspunde situaţiei de urgenţă, dar şi nevoilor de integrare ale acestora, prin oferirea de suport material şi financiar, traducere şi consiliere informaţională, suport psiho-social, precum şi îndrumare şi consiliere pentru accesarea drepturilor şi serviciilor disponibile, cum ar fi accesarea sistemului de învăţământ, a serviciilor medicale, a locurilor de muncă şi, de asemenea, accesarea serviciilor de consiliere emoţională.

Despre Organizaţia Salvaţi Copiii

De 34 de ani, Salvaţi Copiii România construieşte programe sociale, politici publice şi practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza şi complexitatea proiectelor la nivel naţional fac din organizaţie o instituţie socială esenţială, al cărei rol este medierea între societate şi autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvaţi Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluţii concrete pentru protejarea şi sprijinirea copiilor vulnerabili, şi a militat, în acelaşi timp, pentru o colaborare viabilă cu autorităţile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvaţi Copiii şi-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităţilor publice, în aşa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizaţia a reuşit să creeze reţele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilităţii sociale a companiilor şi a societăţii, în sens larg.

În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară programe în 118 ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supravieţuire, educaţie, protecţie şi participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt trataţi şi producerea schimbărilor imediate şi de durată în viaţa acestora. Peste 3.700.000 de copii au fost implicaţi în programele şi campaniile Organizaţiei Salvaţi Copiii.

Articolul precedentEdiţia a X-a a Galei Naţionale a Excelenţei în Asistenţa Socială
Articolul următorPremieră la spitalele din Sibiu: Brățări cu cod, telemedicină, aplicație mobilă pentru programări