S. L. dr. Beatrice Mahler/ Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”: Care sunt cele două zone din România cu risc crescut de tuberculoză care se suprapun cu un nivel de poluare crescută

0
9775
Foto: Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”/ Harta suprapunerii județelor cu cele mai multe cazuri de tuberculoză vs. județele care au înregistrat cele mai mari emisii de PM 2,5
Tuberculoza este o boală produsă de bacilul Koch care poate infecta orice persoană, producând boală în condițiile asocierii unor factori favorizanți iar contactul cu o persoană infectată este definită ca petrecerea unui timp mai mari de patru ore cu aceasta – informează conducerea Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” referitor la relația dintre poluare și răspândirea acestei boli, prilejuită de Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei.
Astfel, potrivit S. L. dr. Beatrice Mahler, managerul intituției, factorii favorizanți pot fi interni sau externi, fiind reprezentați de boli care scad imunitatea, alcoolism, infecția HIV, stresul și nivelul de poluare al aerului:
„Poluarea aerului poate influența sănătatea umană în diverse moduri, iar cercetările indică faptul că există o legătură între nivelul de PM2,5 și tuberculoză, legătură care poate crește riscul de tuberculoză prin mai multe mecanisme:
– [ ] Scăderea imunității ca urmare a expunerii la poluanți precum particulele fine (PM2.5), oxizii de azot și alte substanțe toxice, care pot slăbi organismul, făcându-l mai vulnerabil la infecții, inclusiv la tuberculoză;
– [ ] Agravarea bolilor preexistente cum ar fi astmul sau bronșita cronică, ceea ce poate face ca o persoană să fie mai susceptibilă la tuberculoză;” – subliniază specialistul amintit.
În România, sunt evidențiate două zone cu risc crescut de infecție TB care se suprapun cu două teritorii geografice în care poluarea este crescută, situate în partea de sud a României și în partea de est, atenționează managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”; în context, evaluarea riscului de infectare cu tuberculoză din perspectiva calității aerului și nu numai a factorilor predispozanți legați de condițiile socio-economice creează o perspectivă diferită asupra nevoilor pe care trebuie să le adoptam în lupta împotriva tuberculozei.
Articolul precedentProf. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu, despre ASSMB: Această direcție ar trebui regândită
Articolul următorMinistrul Rafila: Lipsa de educaţie şi de informare sunt principalele cauze ale celor trei afecţiuni stomatologice majore