Pot vegetarienii salva lumea?

0
92

/Die Welt/

in conditiile schimbarilor climatice si ale crizei alimentare globale se pune din ce in ce mai mult intrebarea daca renuntarea la carne nu ar fi o solutie la aceasta situatie, vegetarienii fiind de parere ca da, in timp ce altii neaga eficienta unei astfel de teorii, scrie revista germana Die Welt.

Criticile cele mai dese se indreapta mai ales contra carnii de vita. Pe de-o parte, rumegatoarele elimina foarte mult metan, unul din cele mai importante gaze producatoare ale efectului de sera. Pe de alta parte, aceste animale sunt foarte risipitoare atunci cand este vorba despre consumul de plante pe care omul le-ar putea consuma deseori chiar direct. Animalele consuma – pe kilogram – mai mult nutret decat carnea pe care o furnizeaza. Conform expertilor, 40 pana la 50 la suta din recolta globala de cereale este destinata consumului animalier.

Potrivit FAO (Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura a Natiunilor Unite), productia anuala globala de carne s-a dublat de la 136 milioane de tone, la inceputul anilor ’80, la 260 milioane de tone, in 2004. Asociatia Vegetarienilor din Germania (VEBU) este de aceea convinsa ca adevaratele cauze ale preturilor record la alimente sunt trecute total sub tacere. Productia de combustibil biologic in ascensiune joaca desigur si ea un rol, spun surse din asociatie, insa adevarata problema este consumul de carne. „Natiunile in ascensiune, precum China, au inceput de curand sa consume din ce in ce mai multa carne”, afirma Mahi Klosterhalfen, de la VEBU Hanovra (capitala landului Niedersachsen/Saxonia Inferioara). Astfel devine clar, spune reprezentantul VEBU, de ce preturile la cereale explodeaza. „Cine se hraneste vegetarian isi aduce o mica contributie pentru impiedicarea catastrofelor care se prefigureaza”, spune Mahi.

Nu este insa nici un secret faptul ca parerile vis-a-vis de ideologia vegetariana sunt extrem de divizate. Pentru unii, vegetarianismul este asociat cu o alimentatie insuficienta, vegetarienii fiind vazuti drept oameni emaciati si palizi, pentru altii vegetarianismul find considerat adevaratul mod de viata, care te mentine sanatos si in forma. Potrivit datelor furnizate de VEBU, cu referire la SUA, pentru producerea unui kilogram de carne de vaca sunt necesare 17 kilograme de cereale, calcule care sunt insa controversate. Ministerul federal al agriculturii din Germania, facand referire la date preluate de la Asociatia pentru Tehnologie si Structuri Agricole (KTBL), cu sediul la Darmstadt (landul Hessen), furnizeaza alte cifre in ce priveste cantitatea de carne obtinuta la un kilogram de hrana pentru animale. Pentru a obtine un kilogram de carne la un pui de crescatorie sunt necesare 1,7 kilograme de hrana animaliera, in timp ce la un curcan proportia este de 1 la 2,7 iar la un porc de crescatorie de 1 la 3. in cazul rumegatoarelor, precum oile sau vitele, pentru care cerealele reprezinta doar o completare a ratiei lor de nutret, o astfel de comparatie nu are rost, mai ales ca aici sursa principala de hrana o reprezinta pajistile.

Profesorul Wolfgang Nentwig, care preda la Berna (Elvetia) sinecologia (ecologia comunitatilor), fiind si autor al cartii „Ecologia Umana” (aparuta la editura germana Springer, in 2005), se exprima si mai clar. Potrivit lui, pentru productia de carne se cultiva in SUA mai ales porumb iar in Europa orz, alte tipuri de cereale si cartofi, iar mai nou porumb. La aceasta se adauga importurile sporite de nutret din lumea a treia, precum soia, unde exporturile de astfel de produse aduc ce-i drept valuta insa sustrag terenurile agricole de la productia de plante pentru propria alimentatie. Cea mai mare parte a productiei globale de soia este prelucrata astfel sub forma de nutret.

in ceea ce priveste transformarea substantei vegetale intr-una animala, Nentwig considera cifrele care vorbesc despre mai mult de opt kilograme de plante pentru un kilogram de carne drept exagerate. Important este, spune el, ce cantitate de carne comercializabila rezulta de aici si in ce conditii a fost tinut animalul. Atunci cand un animal se poate misca liber, acesta consuma mai multe calorii, lucru bun daca ne gandim la constiinta consumatorului dar negativ pentru portmoneul sau. Atunci cand un animal este tinut intr-un tarc, acesta are nevoie de mai putina hrana. Din acest motiv, in ce priveste rezultatele relative trebuie luata in consideratie si dispersia apreciabila.
in deceniile care au trecut, crescatorii europeni de animale au obtinut mari progrese in ce priveste eficienta cu care animalele consuma nutrimentele si le transforma in carne, grasime, lapte sau oua. Luat la un loc, spune Nentwig, vegetarianismul nu reprezinta, de aceea, o solutie la criza alimentara. Pentru a rezolva criza, adauga el, trebuie lucrat la nivelul tarilor afectate de flagel si marita de exemplu productivitatea la fata locului, la fel ca si puterea de cumparare. La fel de benefica ar fi si eliminarea subventionarii alimentelor de export europene, spune profesorul.

Renuntarea la carne nu este intotdeauna o solutie optima daca ne gandim la o eventuala trecere la alimentatia cu orez, aceasta pentru ca si culturile de orez timpuriu contribuie la cresterea cantitatii de metan emis in atmosfera si la schimbarea climatica. Expertii de la institutul Max Planck pentru microbiologie terestra din Marburg (Germania) puneau pe seama cresterii vitelor 20 la suta din emisiile totale de metan, in timp ce culturile de orez sunt responsabile doar pentru zece la suta din cantitatea totala de metan eliberata in atmosfera.

Sursa: Agerpres

Articolul precedentA fost infiintat Clubul dermatoconsumatorilor
Articolul următorServicii de dializa la standarde europene