Ce-i imbolnaveste pe profesori?

Agresivitatea elevilor, parintii exasperanti si stresul reprezentat de factorul performanta sunt cateva din cauzele care duc frecvent, conform unui studiu realizat de universitatea din Freiburg im Breisgau (sud-vestul landului Baden-Wuerttemberg), la imbolnaviri psihice ale cadrelor didactice, scrie ziarul german Sueddeutsche Zeitung.

Nimic nu ii imbolnaveste mai tare pe profesori decat jignirile si agresiunile venite din partea elevilor, constata psihiatrul Joachim Bauer si medicul Thomas Unterbrink, care au condus studiul. Nu de putine ori, profesorii sunt fara aparare in fata elevilor, pentru ca nu au invatat cum sa raspunda la ostilitate si sa-i recunoasca cauzele, spun cei doi medici.

Bauer si Unterbrink au intervievat 1000 de pedagogi de la scoli secundare si gimnazii din regiunea Suedbaden (sud-vestul landului mai sus amintit), intrebandu-i in legatura cu atmosfera de la scoala si starea lor sufleteasca. Rezultatul a fost ca agresivitatea este cel mai stresant factor de la locul de munca numit scoala, la care se adauga marimea claselor, cantitatea de munca si orele suplimentare. Conform cercetatorilor, exista o relatie clara de dependenta intre ostilitatea afisata de elevi si starea de sanatate a profesorilor. Este de asemenea demonstrat faptul ca parintii nemultumiti si agresivi au si ei o influenta in declansarea problemelor psihice la nivel de cadre didactice, declara Bauer in paginile Sueddeutsche Zeitung. Studiul elaborat la Freiburg este astfel primul care spune pe nume cauzelor care produc cel mai mult stres profesorilor.

Nu mai exista nici o indoiala ca meseria de profesor este una stresanta, multe studii demonstrand gradul mare de periculozitate pentru sanatate al acestei meserii. Expertul in medicina muncii, Andreas Weber, a descoperit faptul ca mai mult de jumatate din personalul pedagogic care se pensioneaza inainte de vreme se plange de suferinte psihice si psihosomatice. De altfel, potrivit studiului, in decurs de un an circa 43 la suta dintre profesori sunt expusi atitudinilor ostile ale elevilor, in timp ce patru la suta sunt amenintati cu violenta, iar 1,4 la suta din acestia sunt chiar atacati fizic de elevi. in invatamantul secundar general aceste cifre sunt chiar mai mari.

Faptul ca violenta nu vine doar de la elevi ci si de la parinti este demonstrat de un caz de la Hanovra. Acolo, o mama care avea o disputa legata de fiica ei, a aruncat in directorul unei scoli elementare cu o ceasca, cioburile ranindu-l pe acesta la mana cu care el si-a aparat fata de lovituri. Femeia a fost condamnata sub acuzatia de vatamare corporala grava, iar directorul se afla pe moment in concediu medical. Psihiatrul Bauer afirma ca ranile psihice se vindeca greu, motiv pentru care el solicita ca acest lucru sa inceapa chiar din timpul studiului pedagogic, mai ales ca acesta pregateste doar insuficient cadrele didactice pentru confruntarea cu elevii si parintii lor, care in societatea marcata de spiritul concurentei se afla la randul lor sub o puternica presiune si au de rezolvat o multime de probleme.

Alte studii din domeniu criticau spre exemplu modul de selectare si pregatire a cadrelor didactice. Un studiu de durata, realizat de Udo Rauin, expert in probleme scolare din Frankfurt, arata ca mare parte din profesorii care ajung la epuizare in meseria lor sunt deja din timpul studiului supraincarcati. Deja la inceputul studiilor pedagogice un sfert dintre studentii ce urmau sa devina cadre didactice declarau ca nu vor sa-si exercite meseria. Psihologul Uwe Schaarschmidt de la Potsdam a descoperit intr-un studiu elaborat pe un total de 20.000 de cadre didactice ca fiecare al patrulea student la pedagogie sau cadru didactic debutant se incadreaza in tipul de persoana resemnata. Exista indeobste iluzia conform careia profesorii au o meserie usoara, insa in realitate munca lor este mai dura decat a politistilor sau medicilor. Din acest motiv, cercetatorii de la universitatea din Potsdam au creat un test de potrivire, care sa-i ajute pe absolventii de licee sa afle daca au stofa de profesor sau daca este mai bine sa renunte.

Cei interesati de o cariera in invatamant ar trebui sa-si puna inainte de a se inscrie la facultatea de profil intrebari de genul: imi place sa interactionez cu copii? Pot vorbi in fata unei grupe? Rezist la presiuni? Pentru Bauer, ar fi si mai bine daca ar exista o practica obligatorie de orientare inainte de inceperea studiului, la fel ca si o pregatire de natura psihologica. Cadrele didactice trebui sa invete sa recunoasca semnalele venite din partea elevilor si parintilor inainte sa fie prea tarziu, opineaza Bauer.

Sursa: Agerpres