Obezitatea reprezinta una dintre problemele cu consecinte pe viitor asupra populatiei, alimentatia fiind prima care s-a globalizat prin fenomenul fast-food, a declarat, pentru AGERPRES, prof. dr. Constantin Dumitrache, de la Institutul de Endocrinologie „C. I. Parhon”..
in opinia medicului, a doua cauza a obezitatii este faptul ca a disparut obiceiul de a manca acasa, de a gati. „Este mai comod sa le dai bani copiilor sa manance la fast-food, dulciuri sau cartofi la punga”, opineaza prof. dr. Dumitrache.
El a precizat ca la acestea se adauga lipsa de miscare la scoala si acasa. „Copiii si adultii nu mai merg pe jos, nu mai fac sport, iar acasa se instaleaza la televizor sau la computer, cu dulciuri alaturi”, a subliniat Constantin Dumitrache.
in SUA, 20% dintre copii sunt obezi si 60% supraponderali, a relevat specialistul. in tara noastra, procentul persoanelor obeze este intre 6 si 8, iar al celor supraponderale de peste 20%.
in Institutul de Endocrinologie, 40% dintre copiii internati sunt cu obezitate, a mentionat prof. dr. Dumitrache. Un copil obez va deveni un adult obez si, in timp, persoanele obeze dezvolta si alte afectiuni asociate, cum ar fi cele cardiovasculare, osoase. La fete se dezvolta o sexologie precoce, iar la baieti o intarziere a pubertatii, care poate afecta intreaga viata, ducand la tulburari de fertilitate, a precizat prof. dr. Dumitrache.
Ministerul Sanatatii Publice (MSP) a elaborat si publicat ordinul prin care este stabilit ce categorii de alimente nu sunt recomandate prescolarilor si scolarilor, documentul urmand sa fie supus dezbaterii publice in urmatoarele 30 de zile.
in toata lumea, bolile cardiovasculare, diabetul, diferitele tipuri de cancer si obezitatea afecteaza major calitatea vietii pentru perioade lungi de timp, chiar decenii, si reprezinta principalul factor consumator de resurse ale sistemului de sanatate, a precizat conf. dr. Mircea Manuc, secretar de stat in MSP.
El a subliniat ca bolile cronice nu au cauze clare, dar este dovedit stiintific ca alimentatia dezechilibrata este un factor de risc major in producerea acestora. Schimbarea comportamentului alimentar si convingerea populatiei sa adopte un stil de viata sanatos trebuie sa constituie o directie strategica a politicii de sanatate pe termen lung.
Structurat pe cinci anexe, proiectul da doar exemple de alimente care nu sunt recomandate, pe baza unor criterii stabilite de specialisti.
Astfel, alimentele considerate de specialisti ca nerecomandate sunt cele cu continut de peste 300 de Kcal/unitate de vanzare, cu continut de zahar de peste 15 g/ 100g de produs, respectiv prajituri, acadele, bomboane, cele cu continut de grasimi de peste 20g/100/produs din care grasimi saturate peste 5 g/100g pe produs si acizi grasi trans peste 1g/100 g produs, respectiv hamburger, pizza, produse tip patiserie, cartofi prajiti, maioneze, mezeluri grase etc. Nu sunt recomandate nici chips-urile, biscuitii sarati, covrigeii, stiks-urile sarate, snacks-urile, alunele sarate sau semintele sarate.
in ceea ce priveste bauturile racoritoare, acestea nu sunt recomandate, exceptie fac apa potabila imbuteliata si apa minerala imbuteliata.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, a declarat, la randul sau, pentru AGERPRES, ca ordinul este confuz si trateaza aspectele cantitative si nu si pe cele calitative care sunt cele mai importante. Un exemplu in acest sens il ofera cartofii prajiti care nu sunt recomandati ca chips-uri, dar sunt recomandati daca sunt preparati in cantinele scolare. Specialistul a accentuat asupra faptului ca acest produs nu este recomandat pentru ca, prin prajire, elibereaza o serie de substante dar si ingrasa.
in opinia medicului, a doua cauza a obezitatii este faptul ca a disparut obiceiul de a manca acasa, de a gati. „Este mai comod sa le dai bani copiilor sa manance la fast-food, dulciuri sau cartofi la punga”, opineaza prof. dr. Dumitrache.
El a precizat ca la acestea se adauga lipsa de miscare la scoala si acasa. „Copiii si adultii nu mai merg pe jos, nu mai fac sport, iar acasa se instaleaza la televizor sau la computer, cu dulciuri alaturi”, a subliniat Constantin Dumitrache.
in SUA, 20% dintre copii sunt obezi si 60% supraponderali, a relevat specialistul. in tara noastra, procentul persoanelor obeze este intre 6 si 8, iar al celor supraponderale de peste 20%.
in Institutul de Endocrinologie, 40% dintre copiii internati sunt cu obezitate, a mentionat prof. dr. Dumitrache. Un copil obez va deveni un adult obez si, in timp, persoanele obeze dezvolta si alte afectiuni asociate, cum ar fi cele cardiovasculare, osoase. La fete se dezvolta o sexologie precoce, iar la baieti o intarziere a pubertatii, care poate afecta intreaga viata, ducand la tulburari de fertilitate, a precizat prof. dr. Dumitrache.
Ministerul Sanatatii Publice (MSP) a elaborat si publicat ordinul prin care este stabilit ce categorii de alimente nu sunt recomandate prescolarilor si scolarilor, documentul urmand sa fie supus dezbaterii publice in urmatoarele 30 de zile.
in toata lumea, bolile cardiovasculare, diabetul, diferitele tipuri de cancer si obezitatea afecteaza major calitatea vietii pentru perioade lungi de timp, chiar decenii, si reprezinta principalul factor consumator de resurse ale sistemului de sanatate, a precizat conf. dr. Mircea Manuc, secretar de stat in MSP.
El a subliniat ca bolile cronice nu au cauze clare, dar este dovedit stiintific ca alimentatia dezechilibrata este un factor de risc major in producerea acestora. Schimbarea comportamentului alimentar si convingerea populatiei sa adopte un stil de viata sanatos trebuie sa constituie o directie strategica a politicii de sanatate pe termen lung.
Structurat pe cinci anexe, proiectul da doar exemple de alimente care nu sunt recomandate, pe baza unor criterii stabilite de specialisti.
Astfel, alimentele considerate de specialisti ca nerecomandate sunt cele cu continut de peste 300 de Kcal/unitate de vanzare, cu continut de zahar de peste 15 g/ 100g de produs, respectiv prajituri, acadele, bomboane, cele cu continut de grasimi de peste 20g/100/produs din care grasimi saturate peste 5 g/100g pe produs si acizi grasi trans peste 1g/100 g produs, respectiv hamburger, pizza, produse tip patiserie, cartofi prajiti, maioneze, mezeluri grase etc. Nu sunt recomandate nici chips-urile, biscuitii sarati, covrigeii, stiks-urile sarate, snacks-urile, alunele sarate sau semintele sarate.
in ceea ce priveste bauturile racoritoare, acestea nu sunt recomandate, exceptie fac apa potabila imbuteliata si apa minerala imbuteliata.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, a declarat, la randul sau, pentru AGERPRES, ca ordinul este confuz si trateaza aspectele cantitative si nu si pe cele calitative care sunt cele mai importante. Un exemplu in acest sens il ofera cartofii prajiti care nu sunt recomandati ca chips-uri, dar sunt recomandati daca sunt preparati in cantinele scolare. Specialistul a accentuat asupra faptului ca acest produs nu este recomandat pentru ca, prin prajire, elibereaza o serie de substante cancerigene, dar si ingrasa.
Sursa: Agerpres