A fost publicat Ordinul pentru completarea Normelor de audit din sistemul de asigurări de sănătate

0
43

Monitorul Oficial a publicat Ordinul nr. 388/2021 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice specifice privind exercitarea activității de audit public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 288/2014.

Vă prezentăm conţinutul Ordinului nr. 388/2021, publicat în Monitorul Oficial:

Art. I. –
Normele metodologice specifice privind exercitarea activității de audit public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 288/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 și 376 bis din 21 mai 2014, se modifică și se completează după cum urmează:

Ad in title

A. Partea I „Aplicarea normelor metodologice specifice privind exercitarea activității de audit public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate” se modifică și se completează după cum urmează:

1. Punctul 1.2 se modifică și va avea următorul cuprins:


1.2. Structurile implicate în asigurarea activității de audit public intern în cadrul CNAS și CAS

1.2.1. La nivelul sistemului de asigurări sociale de sănătate, auditul public intern este organizat în baza art. 304 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și se realizează de către Direcția audit public intern (DAPI) a CNAS, ca structură centrală distinctă, specializată, unică.

1.2.2. DAPI își exercită atribuțiile în conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare, ale Normelor generale privind exercitarea activității de audit public intern, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2013, și ale Normelor metodologice specifice privind exercitarea auditului public intern, aprobate prin ordin al președintelui CNAS.

1.2.3. Directorul DAPI este responsabil pentru conducerea, organizarea, coordonarea și desfășurarea activităților de audit public intern.

1.2.4. La nivelul CNAS se organizează Comitetul de audit intern (denumit în continuare CAI), în conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 554/2014 pentru aprobarea Normelor privind înființarea comitetelor de audit intern.

1.2.5. Secretariatul tehnic este asigurat de DAPI, iar desemnarea persoanei care asigură secretariatul tehnic și a înlocuitorului acesteia se face prin decizie a directorului DAPI.”

2. Punctul 1.3 se modifică și va avea următorul cuprins:
1.3. Organizarea Direcției audit public intern

1.3.1. La nivelul sistemului de asigurări sociale de sănătate, auditul public intern este organizat și se exercită distinct de celelalte activități din cadrul entității, prin intermediul Direcției audit public intern (DAPI).

1.3.2. Auditul public intern reprezintă activitatea funcțional- independentă și obiectivă, de asigurare și consiliere, concepută să adauge valoare și să îmbunătățească activitățile desfășurate în cadrul CNAS și CAS.

1.3.3. Auditul public intern ajută CNAS și CAS să își îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică și metodică, evaluează și îmbunătățește eficiența și eficacitatea managementului riscului, controlului și proceselor de guvernanță.

1.3.4. Obiectivul general al auditului public intern la nivelul CNAS și CAS îl reprezintă îmbunătățirea managementului acestora și poate fi atins, în principal, prin:

a) activitatea de asigurare, care reprezintă examinări obiective ale elementelor probante, efectuate în scopul de a furniza CNAS și CAS o evaluare independentă a proceselor de management al riscurilor, de control și de guvernanță;

b) activitatea de consiliere menită să adauge valoare și să îmbunătățească procesele guvernanței în CNAS și CAS, fără ca auditorul să își asume responsabilități manageriale;

c) misiuni ad-hoc, în mod excepțional, pe baza aprobării președintelui CNAS;

d) misiuni de urmărire a implementării recomandărilor și a progreselor înregistrate și raportate de entitatea/structura auditată.

1.3.5. Sfera auditului public intern cuprinde toate activitățile desfășurate în cadrul CNAS și CAS conform atribuțiilor acestora pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite, inclusiv evaluarea sistemului de control intern managerial.

1.3.6. DAPI este dimensionat pe baza volumului de activitate și a mărimii riscurilor asociate, astfel încât să asigure auditarea tuturor activităților cuprinse în sfera auditului public intern, la nivelul CNAS și CAS, conform prevederilor legale.

1.3.7. Necesarul de posturi se fundamentează și se propune spre aprobare, cu respectarea actelor normative specifice, președintelui CNAS, de către directorul DAPI, după parcurgerea următoarelor etape:

a) identificarea tuturor activităților desfășurate atât în cadrul CNAS, cât și în cadrul CAS;

b) identificarea riscurilor asociate activităților desfășurate de entitățile prevăzute la lit. a);

c) identificarea formelor de control intern atașate fiecărei activități;

d) stabilirea riscurilor reziduale ca urmare a exercitării formelor de control;

e) stabilirea fondului de timp necesar efectuării misiunilor de audit public intern, prin luarea în considerare a următorilor factori: bugetul alocat CNAS, respectiv CAS, numărul instituțiilor subordonate, complexitatea și importanța activităților, numărul angajaților, respectarea periodicității în auditare, activitățile care prezintă riscuri mari/medii.”

3. După punctul 1.3 se introduc două noi puncte, punctele 1.31 și 1.32, cu următorul cuprins:


1.31. Organizarea Comitetului de audit intern

1.31.1. La nivelul CNAS se organizează Comitetul de audit intern (denumit în continuare CAI), în conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 554/2014 pentru aprobarea Normelor privind înființarea comitetelor de audit intern.

1.31.2. Numărul membrilor comitetului de audit intern este de 5 și este stabilit prin ordin al președintelui CNAS.

1.31.3. Membrii Comitetului de audit intern la nivelul CNAS sunt numiți prin ordin de președintele CNAS, cu respectarea componenței prevăzute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare.

1.31.4. Mandatul membrilor Comitetului de audit intern al CNAS este de 3 ani de la data numirii și se poate reînnoi o singură dată.

1.31.5. CAI are următoarea componență:

a) auditori interni cu experiență de minimum 5 ani – 2 persoane;

b) specialiști cu vechime de minimum 5 ani care activează în domeniul specific de activitate al CNAS sau în domeniile-suport: financiar-contabilitate, resurse umane, juridic, sisteme informatice – 2 persoane;

c) directorul DAPI.

1.31.6. Auditorii interni nominalizați la subpunctul 1.31.5 lit. a) își desfășoară activitatea în alte instituții publice care nu sunt subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea CNAS și care îndeplinesc condițiile pentru constituirea comitetelor de audit intern.

1.31.7. Specialiștii nominalizați la subpunctul 1.31.5 lit. b) își desfășoară activitatea în cadrul CNAS și nu ocupă funcții de conducere.

1.31.8. Echilibrul decizional în cadrul comitetului de audit intern se asigură prin cooptarea în număr egal a persoanelor nominalizate la subpunctul 1.31.5 lit. a) și b).

1.31.9. CAI este condus de un președinte, ales cu majoritate simplă de voturi dintre membrii comitetului, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit o singură dată; directorul DAPI nu poate îndeplini funcția de președinte.

1.31.10. Regulamentul de organizare și funcționare a CAI este elaborat și aprobat de plenul acestuia, cu o majoritate simplă din voturi, potrivit art. 12 alin. (2) din Normele privind înființarea comitetelor de audit intern, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 554/2014.

1.31.11. Membrii CAI primesc o indemnizație de ședință stabilită în aceleași condiții ca și indemnizația de ședință a membrilor Comitetului pentru audit public intern (CAPI). Indemnizația se suportă din bugetul CNAS.

1.31.12. CAI se întrunește de două ori pe an, în ședințe ordinare, sau ori de câte ori este nevoie, în ședințe extraordinare, numai pentru realizarea atribuțiilor prevăzute la art. 10 lit. b), d) și f) din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare.

1.31.13. La cererea președintelui CNAS, președintele CAI va participa la ședințele managementului la vârf, pentru a exprima opinia comitetului cu privire la problemele supuse dezbaterii.

1.31.14. Metodologia de selecție a membrilor CAI este elaborată de DAPI și propusă spre aprobare președintelui CNAS.

1.31.15. Metodologia de selecție a membrilor CAI cuprinde criteriile de selecție a instituțiilor publice la care sunt transmise scrisori de intenție în vederea nominalizării persoanelor propuse a face parte din CAI, criteriile de selecție a structurilor din cadrul CNAS care vor transmite specialiști, criterii de selecție a membrilor CAI, diverse modele de formulare (scrisori de intenție) și alte informații și documente care vor fi detaliate în metodologie.

1.31.16. Ședințele CAI se organizează potrivit regulamentului propriu de organizare și funcționare.

1.32. Asigurarea Secretariatului tehnic

1.3 2.1. Secretariatul tehnic al comitetului de audit intern de la nivelul CNAS este asigurat de o persoană din cadrul DAPI, desemnată de directorul DAPI și care are atribuții prevăzute în acest sens în fișa postului.”

4. Punctul 1.4 se modifică și va avea următorul cuprins:


1.4. Atribuțiile structurilor implicate în realizarea activității de audit public intern

1.4.1. Atribuțiile DAPI sunt următoarele:

a) elaborează/actualizează normele metodologice specifice privind exercitarea activității de audit public intern în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, avizate de Unitatea centrală de armonizare pentru auditul public intern din Ministerul Finanțelor, denumită în continuare UCAAPI, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

b) elaborează/actualizează Carta auditului intern, cu avizul Comitetului de audit intern și al UCAAPI;

c) elaborează proiectul Planului multianual de audit public intern și, pe baza acestuia, proiectul Planului anual de audit public intern, pe care le supune aprobării președintelui CNAS, cu avizul CAI;

d) efectuează activități de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar și control ale CNAS și CAS sunt transparente și sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate;

e) efectuează auditul public intern asupra tuturor activităților desfășurate în cadrul CNAS și CAS, cu privire la formarea și utilizarea fondurilor publice, precum și la administrarea patrimoniului public. Direcția de audit public intern auditează, cel puțin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:

(i) activitățile financiare sau cu implicații financiare desfășurate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanțare externă;

(ii) plățile asumate prin angajamente bugetare și legale, inclusiv din fondurile comunitare;

(iii) administrarea patrimoniului, precum și vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale;

(iv) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al unităților administrativ- teritoriale;

(v) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare și stabilire a titlurilor de creanță, precum și a facilităților acordate la încasarea acestora;

(vi) alocarea creditelor bugetare;

(vii) sistemul contabil și fiabilitatea acestuia;

(viii) sistemul de luare a deciziilor;

(ix) sistemele de conducere și control, precum și riscurile asociate unor astfel de sisteme;

(x) sistemele informatice;

f) realizează în bune condiții misiunile dispuse de UCAAPI și cuprinse în planul anual de audit public intern și le raportează în termenele fixate. Modalitatea de planificare, derulare, realizare și raportare respectă în totalitate procedura stabilită de UCAAPI;

g) informează trimestrial, în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea trimestrului, UCAAPI despre recomandările neînsușite de către președintele CNAS;

h) raportează periodic către UCAAPI constatările, concluziile și recomandările rezultate din activitatea de audit public intern;

i) valorifică rezultatele activității de audit public intern și raportează președintelui CNAS și UCAAPI, prin raportul anual, cu avizul CAI, despre modul de realizare a obiectivelor DAPI;

j) în cazul identificării unor iregularități sau posibile prejudicii, raportează președintelui CNAS și structurii de control intern abilitate, în termen de 3 zile lucrătoare de la constatare;

k) supune analizei CAI, în vederea emiterii unei opinii, recomandările formulate de auditorii interni, inclusiv cele care nu au fost însușite de președintele CNAS;

l) stabilește criteriile de selectare a instituțiilor publice centrale, în vederea transmiterii scrisorilor de intenție pentru desemnarea auditorilor interni în CAI;

m) elaborează și transmite scrisorile de intenție către instituțiile publice centrale, în vederea selectării auditorilor interni în CAI;

n) stabilește criteriile de selectare a structurilor interne de specialitate în vederea transmiterii scrisorilor de intenție pentru desemnarea specialiștilor în CAI;

o) elaborează și transmite scrisorile de intenție către structurile de specialitate din cadrul CNAS, pentru selectarea în CAI a specialiștilor în domeniu;

p) elaborează documentația prin care se fundamentează propunerile de persoane desemnate pentru CAI, pe baza analizei documentelor primite de la structurile/instituțiile la care s-au comunicat scrisori de intenție;

q) asigură organizarea, păstrarea și arhivarea proceselor- verbale ale ședințelor CAI;

r) asigură secretariatul tehnic al CAI;

s) prelucrează informațiile din Raportul de activitate al CAI și le include în Raportul anual privind activitatea de audit public intern din cadrul CNAS și CAS.”

5. După punctul 1.4 se introduc trei noi puncte, punctele 1.41-1.43, cu următorul cuprins:


1.41. Atribuțiile CAI sunt următoarele:

a) dezbate și avizează planul multianual și planul anual pentru activitatea de audit public intern, prin emiterea unui aviz;

b) analizează și emite o opinie asupra recomandărilor formulate de auditorii interni, inclusiv asupra celor care nu au fost însușite de președintele CNAS, prin emiterea unei opinii;
c) avizează Carta auditului public intern, prin emiterea unui aviz;

d) examinează sesizările referitoare la nerespectarea Codului privind conduita etică a auditorului intern și propune președintelui CNAS măsurile necesare;

e) analizează și avizează Raportul anual al activității de audit public intern din cadrul CNAS și CAS, prin emiterea unui aviz;

f) colaborează cu reprezentanții structurilor funcționale din cadrul CNAS, în vederea îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin;

g) își analizează activitatea, evaluează propria eficiență și elaborează anual un raport de activitate, pe care îl transmite DAPI;

h) colaborează cu UCAAPI în vederea realizării atribuțiilor și îmbunătățirii activității de audit intern la nivelul CNAS și CAS.

1.42. Atribuțiile secretariatului tehnic al CAI sunt următoarele:

a) pregătirea materialelor pentru a fi supuse dezbaterii comitetului de audit intern;

b) completarea Registrului avizelor și opiniilor emise de comitetul de audit intern;

c) redactarea rapoartelor periodice privind activitatea comitetului de audit intern;

d) redactarea proceselor-verbale ale ședințelor comitetului de audit intern, care cuprind dezbaterile realizate;

e) primirea și distribuirea corespondenței comitetului de audit intern;

f) executarea altor sarcini necesare bunei desfășurări a activității comitetului de audit intern;

g) elaborarea proiectelor de acte administrative privind numirea membrilor CAI;

h) gestionarea și arhivarea documentației specifice activității CAI;

i) înaintarea estimării bugetului pentru plata indemnizațiilor de ședință pentru membrii CAI.

1.43. Atribuțiile președintelui CAI sunt următoarele:

a) aduce la cunoștința președintelui CNAS, prin intermediul directorului DAPI, situațiile de încetare a calității de membru în CAI prevăzute la art. 8 alin. (1) din Normele privind înființarea comitetelor de audit intern, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 554/2014;

b) convoacă membrii CAI în ședințele de lucru;

c) conduce ședințele CAI;
d) semnează documentele elaborate în cadrul CAI;

e) poate participa la ședințele organizate de conducerea CNAS, la solicitarea acesteia, în vederea exprimării opiniei comitetului cu privire la problemele supuse dezbaterii.”

6. Punctul 2.1 se modifică și va avea următorul cuprins:


2.1. Codul privind conduita etică a auditorului intern

2.1.1. Personalul care exercită activități de audit public intern este obligat să respecte normele de conduită aplicabile funcției de auditor public intern în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, respectiv prevederile Ordinului președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 655/2011 – Codul etic și regulile de conduită aplicabile salariaților din cadrul CNAS și CAS*), precum și prevederile Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etică a auditorului intern.

*) Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 655/2011 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

2.1.2. Personalul care exercită activitatea de audit public intern nu trebuie implicat în niciun fel în îndeplinirea activităților pe care, în mod potențial, le poate audita și nici în elaborarea și implementarea sistemelor de control ale CNAS și CAS.

2.1.3. Funcția de auditor intern este incompatibilă cu exercitarea acestei funcții ca activitate profesională orientată spre profit sau recompensă.

2.1.4. Persoanele care exercită activitatea de audit public intern nu pot fi sancționate sau trecute în altă funcție pentru acțiunile lor întreprinse cu bună-credință în exercițiul atribuțiilor și în limita acestora.

2.1.5. Auditorii interni nu vor divulga niciun fel de date, fapte sau situații pe care le-au constatat în cursul ori în legătură cu îndeplinirea misiunilor de audit public intern.

2.1.6. Auditorii publici interni sunt responsabili de protecția documentelor referitoare la auditul public intern la care au avut acces, precum și de protecția datelor cu caracter personal la care au acces cu ocazia desfășurării activităților specifice.

2.1.7. Persoanele care sunt soți, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu președintele CNAS nu pot fi auditori interni în cadrul CNAS.

2.1.8. Auditorii publici interni nu pot fi desemnați să efectueze misiuni de audit public intern la o structură/entitate dacă sunt soți, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectivă.

2.1.9. Auditorilor interni nu trebuie să li se încredințeze misiuni de audit public intern în domeniile de activitate în care aceștia au deținut funcții sau au fost implicați în alt mod; această interdicție se poate ridica după trecerea unei perioade de 3 ani.

2.1.10. Auditorii publici interni care se găsesc în una dintre situațiile prevăzute la subpunctele 2.1.1-2.1.3 au obligația de a informa de îndată, în scris, directorul DAPI.”

7. Subpunctul 2.2.2 se modifică și va avea următorul cuprins:


2.2.2. Normele metodologice specifice se elaborează în conformitate cu Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activității de audit public intern, Codul privind conduita etică a auditorului intern și buna practică în domeniul auditului public intern.”

8. Subpunctul 2.3.1.2 se modifică și va avea următorul cuprins:

2.3.1.2. Carta auditului intern se elaborează de către DAPI ca document distinct de normele metodologice specifice privind exercitarea activității de audit public intern, se avizează de CAI și se aprobă de președintele CNAS, după obținerea avizului favorabil al UCAAPI. Directorul DAPI este responsabil pentru întocmirea și actualizarea periodică a Cartei auditului intern.”

9. Subpunctul 2.3.1.3 se abrogă.

10. Subpunctul 2.3.3 se modifică și va avea următorul cuprins:


2.3.3. Numirea, respectiv destituirea directorului DAPI

2.3.3.1. Numirea directorului DAPI se face de către președintele CNAS în conformitate cu prevederile legale referitoare la organizarea și desfășurarea concursurilor/examenelor pentru ocuparea acestei funcții, cu avizul UCAAPI.

2.3.3.2. Candidații pentru funcția de director DAPI depun la UCAAPI documentele pentru obținerea avizului:

a) curriculum vitae;

b) minimum două scrisori de recomandare de la persoane cu experiență în domeniul auditului intern;

c) o lucrare de concepție privind organizarea și exercitarea auditului intern la nivelul sistemului asigurărilor sociale de sănătate;

d) o declarație privind respectarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la incompatibilitățile auditorilor interni.

2.3.3.3. Destituirea directorului DAPI se face de către președintele CNAS cu avizul UCAAPI.

Președintele CNAS solicită UCAAPI avizul în vederea destituirii, cu menționarea motivelor destituirii.”

11. Subpunctul 2.3.4 se modifică și va avea următorul cuprins:


2.3.4. Numirea, respectiv revocarea auditorilor publici interni

2.3.4.1. Candidații la funcția de auditor public intern trebuie să solicite avizul DAPI.

2.3.4.2. Pentru obținerea avizului, candidații depun, cu cel puțin 7 zile lucrătoare înainte de data emiterii avizului, un dosar care cuprinde următoarele documente:

a) curriculum vitae;
b) o declarație privind respectarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la incompatibilitățile auditorilor interni;

c) o lucrare în domeniul auditului public intern;

d) două scrisori de recomandare de la persoane cu experiență în domeniul auditului intern.

2.3.4.3. Comisia de avizare formată din directorul DAPI, 2 auditori publici interni și un secretar desemnați de directorul DAPI are următoarele atribuții:

a) analizează și evaluează documentele cuprinse în dosarul de avizare;

b) organizează interviul cu persoana care solicită obținerea avizului;

c) acordă calificativele pentru fiecare etapă a procedurii de avizare (analiza documentației și interviul);

d) stabilește calificativul final;

e) propune eliberarea avizului, respectiv aviz favorabil sau aviz nefavorabil, după caz.

2.3.4.4. Directorul DAPI transmite comisiei, spre analiză, documentele depuse.

2.3.4.5. Organizarea interviului cu persoana solicitantă se realizează în termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii solicitării.

2.3.4.6. Acordarea calificativului de către comisie: notarea și stabilirea calificativului se fac pentru fiecare probă cu note de la 1 la 10 și, în funcție de media obținută, se stabilește calificativul final astfel:

a) slab, pentru medii sub 7;

b) bine, pentru medii cuprinse între 7 și 9;

c) foarte bine, pentru medii peste 9.

2.3.4.7. Avizul este favorabil pentru calificativele bine și foarte bine și nefavorabil în cazul în care se obține calificativul slab.

2.3.4.8. Avizul comisiei de avizare se transmite persoanei solicitante și președintelui CNAS în termen de două zile de la data susținerii interviului.

2.3.4.9. După obținerea avizului, numirea auditorului public intern se face de către președintele CNAS în conformitate cu prevederile legale referitoare la organizarea și desfășurarea concursurilor/examenelor pentru ocuparea funcției publice de auditor.

2.3.4.10. Obținerea avizului este necesară și în situația în care ocuparea funcției de auditor se realizează prin modificarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici, în temeiul secțiunii 1 capitolul IX titlul II din partea a VI-a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. În acest caz, întocmirea ordinului de modificare a raporturilor de serviciu se realizează doar după obținerea avizului favorabil, cu respectarea procedurii menționate la subpunctele 2.3.4.1-2.3.4.8.

2.3.4.11. Revocarea auditorilor interni
2.3.4.11.1. Pentru revocarea auditorilor publici interni președintele CNAS înștiințează directorul DAPI despre intenția de revocare a unui auditor public intern și despre motivele acesteia.

2.3.4.11.2. Directorul DAPI analizează motivele, efectuează investigații, are consultări directe cu auditorul, după caz, și, în termen de 10 zile lucrătoare de la înștiințare, prezintă avizul favorabil sau nefavorabil.

2.3.4.11.3. Avizul negativ în cazul revocării are în vedere examinarea motivelor invocate, numai din punctul de vedere al respectării normelor, procedurilor aplicabile domeniului, precum și a Codului privind conduita etică a auditorului intern de către auditorul public intern, coroborate cu fișa postului acestuia.”

12. După subpunctul 2.3.4 se introduc două noi subpuncte, subpunctele 2.3.41 și 2.3.42, cu următorul cuprins:


2.3.41. Numirea membrilor CAI

2.3.41.1. Nominalizarea membrilor în CAI al CNAS se face prin parcurgerea următoarelor etape:

a) aprobarea de către președintele CNAS, la propunerea DAPI, a criteriilor de selectare a instituțiilor publice centrale în vederea transmiterii scrisorilor de intenție pentru selectarea auditorilor interni în CAI al CNAS;

b) transmiterea de către CNAS, prin DAPI, a scrisorilor de intenție adresate instituțiilor publice centrale care îndeplinesc criteriile aprobate de către președintele CNAS pentru selectarea auditorilor interni în CAI al CNAS;

c) solicitarea de către DAPI a propunerilor de specialiști din cadrul CNAS, în vederea selectării lor ca membri în CAI al CNAS, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. b) și alin. (4) din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare;

d) elaborarea de către DAPI a documentației privind selectarea și desemnarea membrilor CAI al CNAS;

e) numirea membrilor CAI al CNAS, prin ordin al președintelui CNAS, pe baza propunerilor directorului DAPI și a documentației elaborate de DAPI.

2.3.41.2. Nominalizarea auditorilor interni cu experiență de minimum 5 ani ca membri în CAI al CNAS se realizează de către președintele CNAS în baza propunerilor formulate de alte instituții publice centrale, care nu sunt subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea CNAS și care îndeplinesc condițiile pentru constituirea comitetelor de audit intern, în conformitate cu Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare.

2.3.41.3. CNAS trimite, prin DAPI, instituțiilor publice centrale ce îndeplinesc criteriile de selecție aprobate de președintele CNAS scrisori de intenție pentru selectarea în comitetul de audit intern a auditorilor interni, iar acestea formulează propuneri, în termen de 20 de zile lucrătoare de la primirea acestora.

2.3.41.4. CNAS, prin DAPI, stabilește, prin referat aprobat de președintele CNAS, criterii de selectare a instituțiilor publice centrale cărora le transmite scrisori de intenție.

2.3.41.5. Propunerile privind persoanele nominalizate se transmit CNAS, însoțite de un curriculum vitae detaliat.

2.3.41.6. Specialiștii din cadrul CNAS, prevăzuți la art. 9 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, sunt propuși ca membri în CAI de către structurile funcționale, ca urmare a scrisorilor transmise de DAPI.

2.3.41.7. Numirea auditorilor interni și a specialiștilor se realizează prin ordin al președintelui CNAS, pe baza analizei documentației elaborate și prezentate de către DAPI.

2.3.41.8. Procesul de selectare și desemnare în CAI a unui auditor intern sau a unui specialist în domeniul specific CNAS este legal realizat numai dacă există cel puțin câte două propuneri primite de la alte instituții publice, respectiv de la structurile de specialitate din cadrul CNAS.

2.3.4 2. Încetarea calității de membru în CAI

2.3.4 2.1. Calitatea de membru în CAI încetează în următoarele situații:

a) la cererea acestuia;

b) în cazul pierderii calității de auditor intern a membrilor selectați în CAI;

c) la încetarea raporturilor de serviciu cu instituția publică în care este încadrat;

d) la încetarea calității de director DAPI;

e) la revocarea mandatului de către instituția care l-a nominalizat.

2.3.42.2. Constatarea situațiilor prevăzute la subpunctul 2.3.42.1 este de competența președintelui CAI, care le aduce la cunoștința președintelui CNAS, prin directorul DAPI.

2.3.42.3. Încetarea calității de membru în situațiile prevăzute la subpunctul 2.3.42.1 se dispune prin ordin al președintelui CNAS.

2.3.42.4. Locul de membru în CAI devenit vacant se ocupă după aceeași procedură utilizată la numirea acestuia.”

13. După subpunctul 2.3.5.3 se introduce un nou subpunct, subpunctul 2.3.5.31, cu următorul cuprins:


2.3.5.31. Pregătirea profesională continuă

2.3.5.31.1. Pregătirea profesională continuă a auditorilor interni se realizează în baza Programului anual de pregătire profesională continuă, aprobat de directorul DAPI, prin alocarea unui fond de timp de minimum 15 zile lucrătoare pentru fiecare auditor intern.

2.3.5.31.2. La elaborarea Programului anual de pregătire profesională continuă se au în vedere competențele ce trebuie deținute de auditorii interni, precum și eventualele teme stabilite de UCAAPI.”

14. Subpunctele 2.3.6.2.1 și 2.3.6.2.2 se modifică și vor avea următorul cuprins:


2.3.6.2.1. Evaluările interne sunt realizate de către directorul DAPI și constau în:

a) evaluări periodice, realizate prin evaluări privind performanțele auditorilor publici interni, anual și cu ocazia finalizării fiecărei misiuni de audit public intern, precum și prin autoevaluări realizate în domeniul sistemului de control intern/managerial;

b) evaluări continue, realizate prin monitorizarea îndeplinirii activităților/acțiunilor și supervizarea misiunilor de audit public intern;

c) evaluările realizate de către structurile auditate la finalizarea misiunilor de audit public intern, precum și de alte structuri cu atribuții în acest sens.2.3.6.2.2. Evaluările externe se realizează, cel puțin o dată la 5 ani, de către UCAAPI, care evaluează activitatea de audit public intern a DAPI, din punctul de vedere al conformității și performanței, prin:

a) verificarea respectării de către DAPI a normelor, instrucțiunilor, Codului privind conduita etică a auditorului intern;

b) evaluarea calității activității de audit intern, pe baza unor criterii de evaluare stabilite în raport cu cadrul normativ aplicabil;

c) furnizarea unei opinii, în funcție de nivelurile de apreciere acordate și prin formularea de recomandări menite să corecteze disfuncțiile și să îmbunătățească activitățile, cu ocazia realizării fiecărei misiuni de audit public intern.”

15. Subpunctul 2.3.6.2.3 se abrogă.

16. La subpunctul 2.3.7.3.1, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:


b) evaluarea externă – prezintă rezultatele evaluării externe exercitate la nivelul DAPI de către UCAAPI și de Curtea de Conturi a României.”

17. Subpunctul 2.4.1.2.1 se abrogă.

18. La subpunctul 2.4.1.3.1, alineatul al doilea se abrogă.

19. Subpunctul 2.4.1.5.4 se modifică și va avea următorul cuprins:


2.4.1.5.4. Planul de audit intern este structurat pe misiuni de asigurare și misiuni de consiliere.”

20. Subpunctul 2.4.1.6 se modifică și va avea următorul cuprins:


2.4.1.6. Planurile de audit public intern se modifică cu aprobarea președintelui CNAS, pe baza unui referat de modificare întocmit de directorul DAPI, în următoarele situații:

a) modificările legislative sau organizatorice, care schimbă gradul de semnificație a auditării anumitor structuri, programe, procese, activități sau acțiuni, după caz, din cadrul CNAS și CAS;

b) solicitările președintelui CNAS sau solicitările UCAAPI de a introduce/înlocui unele misiuni din planul de audit public intern;

c) schimbările semnificative privind expunerea la riscuri sau apariția unor criterii semnal.”

21. Subpunctul 2.4.1.8 se abrogă.
22. După subpunctul 2.4.1 se introduce un nou subpunct, subpunctul 2.4.11, cu următorul cuprins:


2.4.11. Planificarea și desfășurarea activității CAI

2.4.11.1. CAI își desfășoară activitatea în cadrul a două ședințe ordinare anuale sau ori de câte ori este nevoie în cadrul unor ședințe extraordinare, pentru realizarea atribuțiilor principale ce îi revin, prevăzute la art. 10 din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare.

2.4.11.2. Convocarea ședințelor ordinare se realizează de către președintele CAI o dată pe semestru.

2.4.11.3. Convocarea ședințelor extraordinare se realizează de către președintele CAI, la solicitarea directorului DAPI.

2.4.11.4. Ședințele CAI se desfășoară în baza ordinii de zi.

2.4.11.5. Ordinea de zi a ședințelor este stabilită de către președintele CAI.

2.4.11.6. Ședințele CAI sunt legal constituite în prezența a cel puțin trei pătrimi din numărul total al membrilor săi.

2.4.11.7. La ședințele CAI pot participa, la invitația președintelui, reprezentanți ai structurilor funcționale din cadrul CNAS, în funcție de problemele supuse dezbaterii, aceștia având calitatea de invitați.

2.4.11.8. Desfășurarea ședințelor, ordinea de zi, dezbaterile, luările de cuvânt, avizele, opiniile CAI se consemnează în procese-verbale.

2.4.11.9. Materialele supuse dezbaterii în cadrul ședințelor se pun la dispoziția membrilor CAI, la sediul CNAS, cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de data organizării ședinței.

2.4.11.10. Procesele-verbale ale ședințelor se semnează de către toți membrii CAI prezenți și se păstrează, în original, la DAPI.

2.4.11.11. CAI își analizează activitatea, evaluează propria eficiență și elaborează anual un raport de activitate.

2.4.11.12. Raportul de activitate al CAI se transmite DAPI, în vederea prelucrării informațiilor și cuprinderii lor în raportul anual privind activitatea de audit intern din cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate.

2.4.11.13. În realizarea atribuțiilor sale, CAI emite avize și opinii, care sunt legal adoptate cu majoritatea simplă a voturilor membrilor.

2.4.11.14. Evidența avizelor și opiniilor emise de CAI se ține cu ajutorul Registrului avizelor și opiniilor, condus de secretariatul asigurat de DAPI.

2.4.11.15. Desfășurarea ședințelor, ordinea de zi, luările de cuvânt, opiniile CAI se consemnează în procesele-verbale, care sunt semnate de toți participanții.”

23. După subpunctul 2.4.2.1 se introduc două noi subpuncte, subpunctele 2.4.2.2 și 2.4.2.3, cu următorul cuprins:
2.4.2.2. DAPI trebuie dimensionată, ca număr de auditori, pe baza volumului de activitate și a mărimii riscurilor asociate, astfel încât să asigure auditarea activităților cuprinse în sfera auditului public intern, conform prevederilor legale.

2.4.2.3. Ori de câte ori în efectuarea auditului public intern sunt necesare cunoștințe de strictă specialitate, directorul DAPI poate decide asupra oportunității de a apela la servicii de expertiză/consultanță din afara DAPI/CNAS.”

24. După subpunctul 2.4.4.2 se introduc două noi subpuncte, subpunctele 2.4.4.21 și 2.4.4.22, cu următorul cuprins:


2.4.4.21. DAPI, precum și auditorii interni au dreptul de a solicita informațiile și explicațiile care sunt necesare pentru realizarea obiectivelor misiunilor.

2.4.4.22. Auditorii interni au acces la documente, bunuri și informații cu ocazia desfășurării misiunilor de audit public intern în condițiile prevederilor art. 18 alin. (2) – (4) din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, și ale Cartei auditului public intern.”

25. Subpunctul 2.4.4.6 se modifică și va avea următorul cuprins:


2.4.4.6. Pentru realizarea misiunilor de audit public intern, directorul DAPI numește echipele de audit intern.”

26. După subpunctul 2.4.4.6 se introduc șase noi subpuncte, subpunctele 2.4.4.61-2.4.4.66, cu următorul cuprins:


2.4.4.61. În situația în care echipa de audit este formată din doi sau mai mulți auditori, directorul DAPI poate desemna ca unul dintre aceștia să coordoneze activitatea echipei pentru realizarea misiunii de audit intern.

2.4.4.62. Supervizarea misiunii se execută de către directorul DAPI sau de o persoană desemnată de către acesta.

2.4.4.63. Obiectivele, operațiunile, activitățile prevăzute în Planul anual de audit public intern se auditează prin parcurgerea următoarelor etape:

a) pregătirea misiunii de audit public intern;

b) intervenția la fața locului;

c) raportarea rezultatelor misiunii;

d) urmărirea recomandărilor.

2.4.4.6 4. Directorul DAPI aprobă etapele de desfășurare a misiunii de audit public intern și este responsabil cu supervizarea tuturor etapelor și procedurilor de desfășurare a misiunii de audit public intern.

2.4.4.6 5. Scopul acțiunii de supervizare este de a se asigura că obiectivele misiunii de audit public intern au fost atinse în condiții de calitate. Misiunea de audit public intern face obiectul unei supervizări corespunzătoare în vederea garantării îndeplinirii obiectivelor, asigurării calității și dezvoltării profesionale a auditorilor interni.
2.4.4.6 6. În cazul în care directorul DAPI nominalizează un alt auditor ca supervizor al misiunii de audit public intern, se va asigura ca acesta să aibă pregătirea profesională adecvată și competența necesară în vederea realizării acestei activități.”

27. Subpunctul 2.4.4.7 se modifică și va avea următorul cuprins:


2.4.4.7. DAPI, în baza aprobării președintelui CNAS, poate executa misiuni de audit public intern ad-hoc, necuprinse în plan. Misiunile de audit public intern ad-hoc se desfășoară în baza procedurii prevăzute la capitolul V, punctul 5.1.”

28. Subpunctul 2.4.5.3 se modifică și va avea următorul cuprins:


2.4.5.3. Raportul de audit public intern și sinteza principalelor constatări și recomandări se semnează pe fiecare pagină de auditorii publici interni și pe ultima pagină de către directorul DAPI și se transmit spre aprobare președintelui CNAS, după care o copie se comunică entității/structurii auditate.”

29. După subpunctul 2.4.5.3 se introduc șapte noi subpuncte, subpunctele 2.4.5.4-2.4.5.10, cu următorul cuprins:


2.4.5.4. Raportul de audit public intern finalizat cuprinde modificările discutate și convenite în cadrul reuniunii de conciliere, inclusiv a celor neînsușite.

2.4.5.5. O copie a raportului de audit public intern însoțit de un exemplar al sintezei principalelor constatări și recomandări se transmite conducătorului structurii/entității auditate pentru implementarea recomandărilor. În cazul în care în misiunea de audit sunt implicate mai multe entități/structuri, sunt transmise fiecăreia extrase în copie din raportul de audit public intern.

2.4.5.6. Recomandările neînsușite de președintele CNAS, însoțite de documentația relevantă, se transmit la UCAAPI trimestrial, în termen de 10 zile de la încheierea trimestrului.

2.4.5.7. Structura/Entitatea auditată elaborează un plan de acțiune, stabilind persoane, responsabilități și termene pentru implementarea fiecărei recomandări și comunică periodic DAPI stadiul de implementare a recomandărilor formulate.

2.4.5.8. Directorul DAPI poate stabili misiuni de verificare a implementării recomandărilor.

2.4.5.9. Răspunderea pentru măsurile luate în vederea implementării recomandărilor prezentate în rapoartele de audit public intern aparține conducerii structurilor/entităților auditate.

2.4.5.10. Directorul DAPI informează președintele CNAS cu privire la recomandările neimplementate la termen și prezintă situația recomandărilor care, în mod nejustificat, nu s-au implementat conform termenelor din calendarul de implementare al misiunii.”

B. Partea a II-a „Metodologia de desfășurare a misiunilor de audit public intern” se modifică și se completează după cum urmează:

1. Introducerea se modifică și va avea următorul cuprins:


În cadrul acestei părți se prezintă structura-cadru a derulării misiunilor de audit public intern privind:

a) misiunile de asigurare;

b) misiunile de consiliere;

c) misiunile de audit ad-hoc;

d) misiunile de verificare a implementării recomandărilor.”

2. Capitolul V „Misiunea de evaluare a activității de audit public intern” se modifică și va avea următorul cuprins:


CAPITOLUL V
Misiunea de audit ad-hoc și misiunea de verificare a implementării recomandărilor
5.1. Misiunea de audit ad-hoc

5.1.1. Misiunile de audit ad-hoc sunt misiuni de asigurare, au caracter excepțional și sunt realizate în baza ordinului de serviciu aprobat de președintele CNAS. Misiunea de audit ad-hoc este determinată de circumstanțe sau sesizări și necesită executarea urgentă. Urgența unei astfel de misiuni de audit poate rezulta în urma unor evenimente/acțiuni/decizii, care pot fi:

a) sesizarea privind posibilitatea unor erori semnificative care trebuie stopate sau corectate de urgență;

b) necesitatea luării de urgență a unei decizii fundamentate de către management care trebuie să se bazeze pe anumite analize, verificări, evaluări efectuate de structura de audit intern.

5.1.2. Pentru asigurarea resurselor în vederea realizării obiectivelor misiunii și încadrării în timpul alocat, dacă este cazul, planul anual de audit public intern anual se actualizează corespunzător.

5.1.3. Metodologia de derulare a misiunilor de audit ad-hoc respectă cerințele generale ale misiunii de regularitate prevăzute la punctul 3.1, cu următoarele particularități:

Având în vedere caracterul excepțional al unei astfel de misiuni, termenul de transmitere a notificării privind declanșarea misiunii de audit nu poate fi mai mic de 3 zile lucrătoare.

În cadrul misiunilor ad-hoc vor fi realizate următoarele etape și proceduri aferente:

a) pregătirea misiunii

(i) inițierea auditului;

(ii) ședința de deschidere;

b) intervenția la fața locului;

c) raportarea rezultatelor misiunii:
i) elaborarea proiectului raportului de audit public intern. Structura/Entitatea auditată analizează proiectul raportului de audit public intern și transmite punctul de vedere în termen de maximum 5 zile calendaristice de la primirea acestuia. Prin netransmiterea punctului de vedere în termenul precizat se consideră acceptul tacit al proiectului raportului de audit public intern;

(ii) elaborarea raportului de audit public intern. Termenul de organizare a reuniunii de conciliere cu structura auditată este de 3 zile lucrătoare de la primirea punctului de vedere în care se solicită concilierea;

d) urmărirea implementării recomandărilor.

5.1.4. Misiunea de audit ad-hoc se realizează prin parcurgerea, în cadrul fiecărei etape, a procedurilor specifice și elaborarea documentelor, conform schemei prezentate în continuare:
*) Această procedură se poate include ca primă procedură în etapa de «Intervenție la fața locului», dacă este cazul.

5.2. Misiunea de verificare a implementării recomandărilor

5.2.1. Pentru a evalua caracterul adecvat, eficacitatea și oportunitatea acțiunilor întreprinse de către conducerea entității/structurii auditate pentru implementarea recomandărilor din Raportul de audit public intern, directorul DAPI poate stabili misiuni de verificare a implementării recomandărilor.

5.2.2. În cazul recomandărilor care vizează riscuri/disfuncții semnificative, cu posibil impact asupra îndeplinirii obiectivelor/misiunii entității auditate, precum și a recomandărilor neimplementate la termen fără justificare, se vor organiza misiuni de verificare a implementării recomandărilor.

5.2.3. În Planul anual de audit public intern se poate aloca fond de timp pentru misiuni de verificare a implementării recomandărilor.

5.2.4. Misiunea de verificare a implementării recomandărilor se realizează prin parcurgerea, în cadrul fiecărei etape, a procedurilor specifice și elaborarea documentelor, conform schemei prezentate în continuare:
5.2.5. În cazul în care misiunea a avut ca obiect verificarea implementării recomandărilor din mai multe rapoarte de audit public intern încheiate ca urmare a misiunilor de audit desfășurate la mai multe entități/structuri, constatările, concluziile și recomandările se vor stabili distinct în raportul de audit intern întocmit cu ocazia misiunii de verificare a implementării recomandărilor și se vor comunica, în extras, fiecărei entități/structuri auditate.”

3. Subpunctul 6.1.1 se modifică și va avea următorul cuprins:


6.1.1. Carta auditului intern se elaborează de DAPI, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 672/2002, republicată, cu modificările ulterioare, normele metodologice specifice privind exercitarea activității de audit public intern, Codul privind conduita etică a auditorului intern și Standardele internaționale de audit intern.”

4. Subpunctul 6.2.1 se modifică și va avea următorul cuprins:


6.2.1. Prevederile Cartei auditului intern sunt obligatorii pentru toți auditorii interni care activează în cadrul DAPI.”

5. Subpunctul 6.2.3 se modifică și va avea următorul cuprins:
6.2.3. Carta auditului intern se aprobă de președintele CNAS, cu avizul UCAAPI și al Comitetului de audit intern.”

6. Subpunctul 6.2.6 se modifică și va avea următorul cuprins:


6.2.6. Procedura de elaborare a Cartei auditului intern

C. La anexa nr. 23, anexa „Structurile de audit public intern care sunt organizate în instituțiile publice din sistemul asigurărilor sociale de sănătate”, punctul B se abrogă.

Art. II. –
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Articolul precedentPacienții transplantați și cei în așteptare pentru transplant au prioritate la vaccinarea anti-COVID
Articolul următorMedicul Imbri: Libera circulație va aduce toate tulpinile de coronavirus care vor mai fi descoperite